Recenzii 127şi a deservi ş.a.) sunt desfăşuratecu o alerteţe cuceritoare şi denotăo atitudine auctorială întemeiată peopinii personale, deosebite de celeformulate anterior de alţi lingvişti,inclusiv de somităţi. Nimic nou saucomplicat în microeseul În acordşi-n dezacord, de exemplu, dar textulacestuia se lasă citit cu atenţie,stilul oral / colocvial şi replica datăacademicianului Graur, concluziacăutată – şi găsită! – angajându-nefiresc în elaborarea ei, propoziţiade încheiere având un uşor aer demaximă, exprimând siguranţă, darşi o anumită violenţă a modului încare e formulată, conlucrează lanaşterea unei tablete meritorii.La fel se întâmplă în Stricătoriide limbă, Regimul lui «care», Întâişi întâia, «Or» şi «ori» – conjuncţiidiferite, «Din» şi «dintre» şi în altemicroeseuri pe care ar fi păcat să nule citim, chiar dacă am mai lecturat– şi poate nu o singură dată, nu laun singur autor – texte bazate pediscutarea problemelor abordate –acum – de I. Al. Barbu.Partea cea mai interesantă şimai bogată în material lingvistic rarpus în discuţie de către cultivatoriilimbii române o constituie tableteleO inconsecvenţă: convoacă, dar...revocă, Accent liber, dar nu dupăplacul fiecăruia!, Proces-verbal,dar de ce îl scriem?, A selecta şia selecţiona, dar mai întâi a alege,A rămâne pe jantă, De la contorla tejghea, Filozofia «filosofiei»,Standardizarea limbajului, <strong>Limba</strong>jultinerilor, Familia lexicală, Antepunereaarticolului hotărât «lui», Scrisulilizibil şi altele. Aici I. Al. Barbu dovedeştecunoştinţe temeinice şi unsimţ al limbii de o fineţe admirabilă,străluceşte prin arta de a selectaexemple incitante şi probante şi dea le analiza sub unghiuri variate,unele surprinzătoare. „Deşi tehnicilemoderne de comunicare prinmijloace video sunt tot mai multe şimai perfecţionate, efect al revoluţieitehnico-ştiinţifice contemporane,scrisul de mână rămâne, în continuare,modalitatea cea mai răspândită,mai eficientă şi mai temeinicăprin care ne transmitem mesaje, cunoştinţe,informaţii, gânduri” – astfelîşi începe autorul tableta Scrisulilizibil, axat pe problema – nu, n-amgreşit; citiţi, ca să vă convingeţi odată în plus, că scrisul de mânădeja a devenit o problemă! – aşterneriipe hârtie a mesajelor noastreîntr-o formă caligrafică şi corectă.„Există şi astăzi în programa deînvăţământ pentru clasele primare(şi cea a liceelor pedagogice) orespeciale de caligrafie”, notează I.Al. Barbu, dar... „din păcate, – observăel în continuare, – ceea ce(şi cât) se deprinde în patru ani, sepierde în următorii... Procesul (de)formării scrisului se accentuează înciclurile superioare de învăţământ,ajungându-se la scrisul rapid, cuperformanţe de viteză – un felde stenografie sui generis. Atâtatimp cât «caietul autograf» de elevsau student rămâne în folosinţăproprie, nu-i nici o problemă. Doarriscul personal de a nu-şi mai puteadescifra notiţele! Consecinţeleneplăcute apar însă în momentul încare manuscrisul dezordonat, inesteticşi ilizibil (acest mod de a scrie
128le serveşte unora drept acoperirepentru necunoaşterea regulilor deortografie şi punctuaţie!) ajunge– sub formă de cerere, memoriu,informare, reţetă, manuscris pentrudactilografe ş.a. – sub ochii altora,obligaţi să-l descifreze. Chinul depe lume!”Aşa se întâmplă când elevii,studenţii şi alte categorii de oamenimai scriu – rapid, cu abrevieri, cuomisiuni de text, fără semne depunctuaţie –, dar cum e când aceştialucrează direct la calculatoare, numigălesc cuvintele, propoziţiile,frazele? Ce fel de cultură a limbiiîşi educă ei? Aceasta e problemapusă de I. Al. Barbu aici şi reluatăîn „P.S. final”, tabletă şocantă prinspusele unui profesor universitar„de modă veche”: „Le-am cerutstudenţilor mei să scoată caietele,sau o foaie de hârtie, şi să notezeceea ce le voi spune, că este foarteimportant de ştiut”, la care un liderad hoc s-a ridicat şi i-a spus: „Domnuleprofesor, nu avem cu ce scrie.Calculatoarele ne sunt acasă. Încănu avem din acelea performante,cât o servietă diplomat!”Atare situaţii încep să devinăfrecvente. Îngrijorarea e a tuturora,în primul rând a cultivatorilor limbii.O exprimă şi I. Al. Barbu: „Preabine! A trecut vremea doinituluipe ciglău (?!). Altele sunt ritmurile,repezite, de astăzi. Dar ce te facicând e pană de curent? Nu sepoate! Ba se poate, s-a întâmplat şiîn inegalabila Americă, şi nu pentrucâteva minute, pentru câteva ore,chiar multe. În atare situaţii, recunosc– de excepţie, murim, adicălimba Românănu mai comunicăm în scris?! Numai facem adunări, scăderi, înmulţirişi împărţiri (operaţii aritmeticesimple), nu mai scriem un anunţsimplu, lipit pe uşă: „Am plecat peLună. Căutaţi-ne după ce se reparăpana de curent”. Dar cine să scrie«biletul», dacă bunicul / bunica nu-iacasă? În cazul, rarisim, când maistau copiii şi nepoţii cu bunicii...”.După toate – concluzia, poanta:„Ne vom uita şi limba?! Ar însemnasă nu mai existăm spiritual. Doarfizic, rătăcitori prin lumea largă! Şiprin spaţiile siderale!”.Tabletele din care am citat laurmă par să se alimenteze din domeniulfantasticului. Dar parcă nuvi s-a întâmplat şi dumneavoastră,dragi cititori, la lectura vreunuimanuscris cules la calculator, săauziţi că acesta, calculatorul, ar fide vină că trece greşit cuvinteledintr-un rând în altul, că în loc deo literă culege un semn oarecare,lipsit de orice noimă, ş.a.m.d.? Înatare cazuri ne vine să strigăm săse audă pe întreg mapamondul:„Dar scrieţi de mână: îngrijit, citeţ,ordonat, corect, fără abrevieri inutileşi neapărat cu toate semnelediacritice şi de punctuaţie! Numaidupă aceasta calculatorul vă vada ascultare!”. Anume scrisul demână, citeţ şi corect sub toate aspectele,este baza cultivării limbiifiecărui om la orice etapă a vieţii,îndeosebi în copilărie.Nu e cazul să zăbovim atât deamănunţit asupra tuturor tabletelorincluse în cartea <strong>Limba</strong> noastră-i ocomoară de I. Al. Barbu. Ne alinămcu gândul că şi din cele consemnate
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59:
Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61:
Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63:
Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66:
64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76:
74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138: 136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna