Cum vorbim, cum scriem? 83Aşadar, nu uitaţi: orice obiect trebuie numit cu numele său, şi nu cuunul străin.„BAFTĂ!”Ori de câte ori urmăresc la radio sau la televiziune unele competiţiisportive sau concursuri literar-artistice la care participă în special tineretul,mă supără până la refuz un cuvânt preferat în mod excesiv de moderatoriiemisiunilor. Aceştia le doresc participanţilor „baftă!”. Ştiam cuvântul, daram consultat totuşi dicţionarul ca să-mi pot explica mie însumi de ce măşochează acest cuvânt. Răspunsul nu s-a lăsat aşteptat:Baftă (argotic şi familiar). Noroc, şansă (din ţigănescul baht. Cf. tc.baht).Adică e un cuvânt împrumutat care a rămas la periferia limbii literareşi este preferabil în situaţiile recomandate de dicţionar. De ce atunci îlpreferă intelectualii noştri în detrimentul frumoaselor şi binecunoscutelorcuvinte: noroc, succes?LA STAŢIONAR?În limbajul studenţesc e foarte frecventă exprimarea „sunt student lastaţionar”. Vorbitorii cu pricina nu cunosc sensul termenului staţionar, şianume: „care stagnează, care nu variază câtva timp, constant”. Corect e săspunem student la zi sau cu frecvenţă, care e altceva decât învăţământulfără frecvenţă sau chiar seral. Iar în ultimul timp şi la distanţă. Greşeala,uşor de observat, e foarte gravă, căci sensurile cuvintelor confundabile(staţionar şi la zi) sunt net distincte.E bine să ştim că staţionar denumeşte, în accepţie medicală, un „dispensarpentru îngrijirea bolnavilor”. Dicţionarele atestă şi alte semnificaţii,mai puţin frecvente la noi.Aşadar, în instituţiile de învăţământ superior sunt două forme de învăţământ:la zi (cu frecvenţă) şi fără frecvenţă.LOCATAR – LOCUITORDacă nu suntem atenţi la felul cum le utilizăm, paronimele oricând nepot juca festa. Cauza este cea cunoscută: ele sunt apropiate fonetic şi deaceea deseori le confundăm. În special când nu cântărim îndeajuns cuvântulsau nu cunoaştem sensurile cuvintelor apropiate ca fonetism, cum ar fi: aadapta – a adopta, federal – federativ, locuitor – locatar.Asupra ultimelor aş vrea să vă atrag în mod special atenţia. Dacălocuitor e cunoscut de toată lumea, apoi locatar – de mai puţini vorbitori,de unde şi confuzia lor. Cineva spunea la radio că a fost într-o ţară undesunt numai 500 de mii de locatari. Concluzia am făcut-o pe loc: dânsul nucunoaşte semnificaţia acestui cuvânt şi l-a confundat cu locuitori. DEX-ulclarifică situaţia: locatar e „persoana care locuieşte stabil, permanent într-
84limba Românăun imobil; chiriaş”. Aceeaşi persoană poate fi numită locuitor (în raport cuoraşul) şi locatar (în raport cu imobilul, casa în care locuieşte). Spunem,de exemplu, locuitorii oraşului Chişinău, dar locatarii blocului nr. 11 din str.Florilor.A DOVEDI sau A REUŞI?Ori de câte ori mai aud greşeli de vorbire, care au fost semnalate şicondamnate în repetate rânduri, mă tot întreb: ce mai trebuie să facem casă scăpăm de ele? Răspunsul, mi se pare, e univoc: să-i atenţionăm pevorbitorii în cauză pe toate căile şi cu orice ocazie, până vor conştientizacă trebuie, în cele din urmă, să se dezică de prostul obicei de a vorbi cugreşeli. Spunem astea, ca să nu ni se reproşeze că prea mult vorbim despreaceeaşi greşeală. Trebuie să recunoaştem cu toţii că foarte mulţi vorbitoride la noi substituie verbul a reuşi prin a dovedi în virtutea unei practici vicioase.Pentru a evita această confuzie semantică, e necesar să cunoaştemelementar sensurile lor distincte: a dovedi înseamnă „a demonstra cu probe,argumente un adevăr, o realitate”; pe când a reuşi are sensul de „a ajungela un rezultat dorit; a izbuti, a izbândi”.Spunem, de exemplu, Am reuşit să ajung la timp acasă, şi nu Amdovedit să ajung; sau: N-am reuşit să termin de citit romanul.Pentru a reuşi să scăpaţi de această greşeală, consultaţi dicţionarul.E BINE SĂ FII AUTORITAR?De obicei, autoritar apare pe lângă substantivele şef, director, conducător.Cine zice că X este un şef autoritar, o face din cele mai bune intenţii– doreşte să-i facă şefului un compliment, chipurile, „e omul stimat,agreat de subalterni”, adică se bucură de autoritate. Dar intenţiile nu i-aureuşit, pentru că autoritar înseamnă „persoană care îşi impune autoritateaîn mod voit, adică se cere stimat, respectat, lăudat”. Distinsul lingvist ValentinMândâcanu persiflează utilizarea incorectă a acestui cuvânt în felulurmător: „Directorul nostru este autoritar, dar fără autoritate”.Concluzia se cere de la sine: autoritar denotă o semnificaţie negativă;director autoritar înseamnă unul care nu se bucură de autoritate, nu esteagreat, dar şi-o impune el însuşi.Corect e să spunem om (director, şef) cu autoritate.„POPORUL CAPITALEI”?!Se pare că oricine ştie ce înseamnă popor – „totalitatea locuitorilorunei ţări, populaţia unei ţări; cetăţenii unui stat; naţiune, neam”. Acesteasunt sensurile uzuale ale cuvântului, sensuri cunoscute, acceptate şi folositede toţi vorbitorii în mod curent. Dar DEX-ul atestă şi sensurile învechite alecuvântului, ieşite din uz, ceea ce ne face să credem că sunt necunoscutemajorităţii vorbitorilor. E vorba de semnificaţiile arhaice ale substantivului
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna