Analize şi sinteze 27Scriitorii dintotdeauna au valorificatcapricioasele latenţe ale limbii,relevându-le frumuseţea şi „inteligenţa”interioară, au dat farmec şivervă secvenţelor opace, anemiceale limbii. Acest efort de creaţieînnobilează limba, renovând-o şiîmbogăţind-o. O idee similară impuneşi aserţiunea următoare: „Fărăscriitorii care menţin, din necesităţiexpresive, în circulaţie, cu adaosde semnificaţii noi, sugestive, sutede termeni vechi, populari, termenifamiliari, locuţiuni şi expresii, limbacurentă ar fi poate pe jumătate atâtde bogată faţă de cum este” [5].O sursă de expresivitate cuun potenţial stilistic enorm estelimba vorbită, limbajul popular, cutoate articulaţiile lui primare. <strong>Limba</strong>vorbită oferă artistului nu numaiun material brut, ci şi o serie decombinaţii ale elementelor lingvisticecu valori stilistice inegalabile,reflectează Ladislau Galdi. Maiales expresia dictată de o anumităemoţie e bogată în astfel de valoristilistice, deoarece emoţia îi impunevorbitorului evitarea clişeelor banale,adică – după teoria lui RolandBarthes – îl îndepărtează de „gradulzero” al vorbirii [6].Fără îndoială, elementul afectivităţiieste procesorul expresivităţiiîn limbajul popular, e un elementce conţine, în orice manifestare,o doză de subiectivism. DumitruIrimia observă că „expresivitateastilistică a limbajului popular reprezintăcapacitatea structurii verbalea textului de a construi şi a revelaîn acelaşi timp, în mod sugestiv,mesajul pe care îl transmite şi maiales o componentă a mesajului, ceasubiectivă” [7].<strong>Limba</strong>jul popular include toatăgama de construcţii şi entităţilingvistice: de la cuvinte uniforme,neexpresive, până la unităţi, configuraţiipline de poezie. Printre acestea,un loc aparte îl au locuţiunile,expresiile şi structurile unitare cu unconţinut metaforic, într-un cuvânt –frazeologia, în sensul cel mai larg.Frazeologismele, ca tipareexpresive formate, sunt căutate şiutilizate cu succes de scriitori, căci,după aserţiunea lui Gh. Dragomirescu,„locuţiunile în genere suntexpresia curată a geniului limbii,creaţia autentică a poporului, totatât de monumentală (adică semnnepieritor al geniului unui popor),ca şi creaţiile sale poetice orale” [8].Asimilându-le ca mijloaceproprii de exteriorizare şi preţuindu-lepentru forţa lor expresivă,susţine savantul, marii noştriscriitori, mai ales poeţii, le întrebuinţeazăîn opera lor alături decele mai strălucite creaţii stilisticepersonale [9].Ei valorifică frazeologismelenu doar pentru „forţa lor expresivă”,ci şi pentru fondul spiritual şide conţinut, pentru demersul lorgenerator şi reflectant, căci „graiulpoporului e oglinda vieţii sale” (Gh.Ghibănescu).Tălmăcirea frazeologismelorpune în valoare atât cuante deînţelepciune şi pregnanţă verbală,cât şi conţinuturi extralingvistice:istorice, politice, economice, moraleetc. Toate construiesc intimitateaspirituală a neamului şi oferă maeş
28trilor artei verbale respiraţia ingenuăa universului naţional. Astfel, prinîntrebuinţarea „expresiilor metaforice”,opera de artă menţine aluraspecială, distinctivă a unui popor.Sintetizând cumulul de valori şiracorduri, „se poate afirma, intervinecercetătorul P. Derescu, că în majoritateacazurilor expresia frazeologicăreprezintă o formă artistică integrală”[10]. Totuşi în procesul funcţionăriivaloarea stilistică a acestorexpresii este estompată, nuanţeleafective nemaifiind percepute dreptmetaforice [11]. Prin urmare, „aparenecesitatea restructurării expresiei”(P. Derescu), a transfigurării şi renovării,pentru a putea fi receptate caunităţi expresive originale. FilologulVitalie Marin consideră că „o îmbinarefrazeologică utilizată în forma eineschimbată, nu dispune de nici unfel de proprietăţi stilistico-expresivesuplimentare, afară de acele care seconţin în sinea ei; unităţile respectiveau aceeaşi valoare semantică,structură şi proprietăţi stilistice ca şiîn limbajul obişnuit” [12]. De aceeascriitorii recurg nu atât la „îmbinărilefrazeologice în forma lor neschimbată”,ci, mai cu seamă, la diverseconfiguraţii insolite, neordinare, carerevigorează frazeologismul, îi imprimăprospeţime şi plasticitate novatoare,amplificând forţa sugestivăprimară şi relevând chiar potenţeexpresive inedite.Referindu-se la locuţiunileşi expresiile populare din operalui M. Sadoveanu, cercetătorulAl. Andriescu ajunge la concluziacă „scriitorul nu trebuie lăudatpentru puterea lui de a reproducelimba Românăcu fidelitate elementele menţionate,printre care locul de frunte îlocupă aceste inegalabile imaginipopulare, închise în locuţiunişi expresii, ci, mai ales, pentrugradul de filtrare artistică la carereuşeşte să supună acest preţiosmaterial. În sensul acesta trebuieînţeleasă şi contribuţia creatoarea scriitorului în limbă” [13]. Astfel,gradul de filtrare artistică, înaccepţia lui Al. Andriescu, presupuneprelucrarea, transfigurareafrazeologismelor, aşa încât „locuţiunileşi expresiile populare sunttransferate, datorită intervenţieiscriitorului în structura lor, într-ozonă de elevaţie stilistică pe caren-o cunosc în vorbirea obişnuită”[14].Fără a exagera, remarcămfaptul că frazeologismele sunt, într-omăsură mai mare sau mai mică, osursă sigură de inspiraţie pentrutoate genurile şi speciile literare:pentru poezie (cu toate speciileei), pentru proză şi, fireşte, pentrudramaturgie.În poezie, frazeologismelesunt supuse unor transfigurărisubtile mult mai distorsionate decâtîn celelalte genuri literare, atât castructură, cât şi ca semnificaţie, învirtutea naturii neordinare a acesteia.Poezia îşi are avatarurile ei, princare realizează saltul verbal de labanal la sublim. Nu este deloc uşorsă potriveşti în structura unei poeziilirice o expresie consacrată, oricâtde semnificativă ar fi, aşa încât săreleve elevaţie şi originalitate. Celemai reuşite combinaţiuni în ţesutulpoetic le-am sesizat în poeziile cu
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80:
76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna