PDF - Limba Romana

Analize şi sinteze 27Scriitorii dintotdeauna au valorificatcapricioasele latenţe ale limbii,relevându-le frumuseţea şi „inteligenţa”interioară, au dat farmec şivervă secvenţelor opace, anemiceale limbii. Acest efort de creaţieînnobilează limba, renovând-o şiîmbogăţind-o. O idee similară impuneşi aserţiunea următoare: „Fărăscriitorii care menţin, din necesităţiexpresive, în circulaţie, cu adaosde semnificaţii noi, sugestive, sutede termeni vechi, populari, termenifamiliari, locuţiuni şi expresii, limbacurentă ar fi poate pe jumătate atâtde bogată faţă de cum este” [5].O sursă de expresivitate cuun potenţial stilistic enorm estelimba vorbită, limbajul popular, cutoate articulaţiile lui primare. Limbavorbită oferă artistului nu numaiun material brut, ci şi o serie decombinaţii ale elementelor lingvisticecu valori stilistice inegalabile,reflectează Ladislau Galdi. Maiales expresia dictată de o anumităemoţie e bogată în astfel de valoristilistice, deoarece emoţia îi impunevorbitorului evitarea clişeelor banale,adică – după teoria lui RolandBarthes – îl îndepărtează de „gradulzero” al vorbirii [6].Fără îndoială, elementul afectivităţiieste procesorul expresivităţiiîn limbajul popular, e un elementce conţine, în orice manifestare,o doză de subiectivism. DumitruIrimia observă că „expresivitateastilistică a limbajului popular reprezintăcapacitatea structurii verbalea textului de a construi şi a revelaîn acelaşi timp, în mod sugestiv,mesajul pe care îl transmite şi maiales o componentă a mesajului, ceasubiectivă” [7].Limbajul popular include toatăgama de construcţii şi entităţilingvistice: de la cuvinte uniforme,neexpresive, până la unităţi, configuraţiipline de poezie. Printre acestea,un loc aparte îl au locuţiunile,expresiile şi structurile unitare cu unconţinut metaforic, într-un cuvânt –frazeologia, în sensul cel mai larg.Frazeologismele, ca tipareexpresive formate, sunt căutate şiutilizate cu succes de scriitori, căci,după aserţiunea lui Gh. Dragomirescu,„locuţiunile în genere suntexpresia curată a geniului limbii,creaţia autentică a poporului, totatât de monumentală (adică semnnepieritor al geniului unui popor),ca şi creaţiile sale poetice orale” [8].Asimilându-le ca mijloaceproprii de exteriorizare şi preţuindu-lepentru forţa lor expresivă,susţine savantul, marii noştriscriitori, mai ales poeţii, le întrebuinţeazăîn opera lor alături decele mai strălucite creaţii stilisticepersonale [9].Ei valorifică frazeologismelenu doar pentru „forţa lor expresivă”,ci şi pentru fondul spiritual şide conţinut, pentru demersul lorgenerator şi reflectant, căci „graiulpoporului e oglinda vieţii sale” (Gh.Ghibănescu).Tălmăcirea frazeologismelorpune în valoare atât cuante deînţelepciune şi pregnanţă verbală,cât şi conţinuturi extralingvistice:istorice, politice, economice, moraleetc. Toate construiesc intimitateaspirituală a neamului şi oferă maeş­