Analize şi sinteze 29suport narativ, în cele cu patos patrioticşi în parodii, în combinaţiilerafinate dintre lirism şi sarcasm. Înpoezia lirică de dragoste, filozofică,contemplativă, în pasteluri şi în altespecii descriptive, în poeziile meditative,sentimentale, frazeologismelese infiltrează anevoios, fiindsupuse unei riguroase şi profunderestructurări semantico-stilistice.Poezia, prin specificul ei structuralşi prin interioritatea lirică, marcatăde afectivitate, excelează prinmodificări adânci în cadrul frazeologismelorşi în topică – procedeucare menţine rima în poezie, ritmulei interior şi stratul firesc al opereilirice.De cele mai multe ori, în poezie,frazeologismele au o topicăinversă celei obişnuite, ceea ceexplică specificul acestui tip de artăliterară, precum şi elocinţa enunţuluicu valenţe senzitive:„E clipa când glasul durerilortaceDuc mâna la frunte şi ochiimi-i strâng, –În suflet deodată un golmi se face…Dă-i, neamţule, drumul,că-mi vine să plâng!”(G. Topârceanu)„Acesta-i drumul tău; mi-au zispărinţii,„porneşti din văi s-ajungiîn slavaminţii”Pe cale-n lumea neagrăam plecat.”(L. Blaga)Ordinea inversă în interiorulfrazeologismelor nu e doar o soluţiepentru rimă şi ritm, ci mai mult: easensibilizează percepţia muzicalităţiiversului, a culorii emotive carevine din sferele ingenue ale fiinţeinoastre.Un procedeu stilistic de utilizarea frazeologismelor, specificmai mult poeziei, este reinventareaexpresivităţii însăşi prin personificare,printr-o uşoară remaniere afrazeologismului. Este obţinută,astfel, o expresivitate dublă: expresivitateaoriginară, propriu-zisă astructurii, dublată de cea turnată deautorul operei literare, constituindo combinaţie selectă şi o elevaţiepoetică impresionantă. Expresia ase topi ca ceara (ca lumânarea), cusensul iniţial de a se duce, a muri,în versurile Leonidei Lari:„Să ne-nvelim cu searaPe un ţol de iarbă vie,Să mă topesc ca cearaDe-o rară duioşie.”realizează, prin reorganizarealexico-semantică internă a sa, unlirism pronunţat, fiorul trăirii intenseîn poezie.Metafora atinsă de uzanţă aexpresiei a fi dus pe gânduri esterevigorată prin nuanţe şi valori deo rară destindere lirică, marcatăde un retuş aproape insesizabil –personificarea ochilor în versurile:„Şi iată, că-n atâtea rânduri,Ai devenit sentimentalPrivind cu ochii duşi pegânduriPantoful delicat de bal.”(G. Topârceanu)Sau adaosul care este un epitetrevelator în următoarele rânduride poezie:
30„Copiii duşi pe gândurităcute, nu-nţelegCum piere deodată un veacde om întreg.”(Tudor Arghezi)Ochii duşi pe gânduri sugereazăreflecţia intimă a eroului liric, frământulinterior, detaşat de învelişulmaterial – corpul, a cărui prezenţăeste anunţată doar printr-un detaliu– ochii, esenţial în perceperearealităţii. Iar copiii duşi pe gândurităcute exprimă un soi de tristeţeneînţeleasă, dar prezentă, sesizabilă.Tăcute reliefează perfect undisconfort psihologic şi spiritual înfaţa necunoscutului.Pot fi enumerate multe alteprocedee şi mijloace stilistice careacordă frazeologismelor şanseleelevaţiei artistice, atât în poezie, câtşi în celelalte genuri literare. Dacăîn poezie expresia frazeologicăcunoaşte rafinamentul liric, chiar cuunele restricţii structurale, în prozăşi dramaturgie modificările nu aulimită, frazeologismele fiind supusecelor mai neaşteptate şi mai fascinanterăsuciri, combinaţii formaleşi de sens: „Era o seară, mai bine,pragul unei seri de primăvară, încare îţi vine, aşa, să cazi din cerşi să tot umbli pe străzi cu minteaplină de căpiala Bucureştilor, venitădin veacuri stinse” (Fănuş Neagu).A cădea din cer şi-a păstrat, parţial,sensul iniţial, obţinând totodată unadaos de nuanţe poetice revelatoare,cum ar fi starea de beatitudineşi de uitare de sine a personajului,evadarea imaginară a acestuia dinlumea plată şi obscură.Nu credem că ar putea fi strictlimba Românădelimitate, în utilizarea frazeologismelor,cele două genuri de artăliterară – proza şi dramaturgia. Şiuna, şi cealaltă au avantajele lor,care ţin de specificul fiecăreia: înproză – naraţiunea liberă, nestingherită,dialogul, monologul; îndramaturgie – dialogul, replicile, pauzeledescriptive şi cele explicativeale autorului. Totuşi unele aspectediscordante pot fi sesizate.Proza excelează prin naraţiuneşi scriitorul îşi organizează cumai multă abilitate posibilităţile deexprimare fantezistă, îşi manifestăplenar talentul în valorificarea,renovarea multor potenţe ale limbiiîn general, inclusiv a unităţilorfrazeologice. Diversele transferurisemantice contextuale, perturbărilestructurale, parafrazările şicalambururile pe care, de altfel, leîntâlnim şi în dramaturgie, câştigăîn expresivitate datorită dezlănţuirii,în intimitate cu eul propriu, a forţeicreatoare a artistului. „Deci, şi eaera o cetate care trebuie cucerită,am gândit, dar una mai grea, căciîmi sugera legătura ei strânsă cumoartea. Atât, alte ziduri nu avea,dar ăsta, singurul, cum să-l escaladezi?”(M. Preda) Expresia frazeologicăa cuceri o cetate cu sensulde a obţine o victorie se infiltreazăîn reflecţia consternantă a personajuluişi a autorului printr-o analiză filozofico-psihologicădeconcentrată,luând amploare meditativă.De foarte multe ori, în ţesutulunei naraţiuni, un frazeologismpoate fi suportul unor raţionamente,analize, detalii poetice semnificative,care creează idei, imagini,
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna