Cum vorbim, cum scriem? 85popor : „populaţia unei cetăţi, a unui oraş, a unui sat (ori a unei părţi dintrunsat) sau a unei unităţi teritoriale formate din mai multe sate”.Oricât de straniu ar părea, dar unui ziarist i-a căzut pe plac anumesensul învechit al cuvântului în cauză şi ne informează: „Ieri dimineaţă totpoporul se grăbea la serviciu. La orele de vârf poporul aştepta în staţii.Pentru tot poporul capitalei, care numără circa 800.000 de oameni, 80 deautobuze şi 200 de troleibuze înseamnă prea puţin. Poporul dă câte 1 leuşi se ticseşte în microbuz, numai să ajungă în centru”.Aşadar, dacă e să credem ziaristului, tot poporul capitalei se grăbeştedimineaţa la serviciu. E incredibilă această afirmaţie, căci în capitală maisunt şi oameni bătrâni, bolnavi, micuţi care, fireşte, mai stau şi pe acasă.Dar mai şochează ceva: de ce poporul capitalei, şi nu locuitorii, orăşenii,populaţia?Ziaristul a comis, din grabă, două greşeli: una de logică şi alta deexprimare.Concluzia: să nu ne pripim în alegerea cuvântului potrivit.NUMĂRUL de înmatriculare a MAŞINIIÎn lucrarea lui Valentin Guţu, intitulată Dicţionar al greşelilor delimbă, apărută acum cinci ani la Editura Arc, sunt analizate nouă greşelide exprimare privind substantivul număr. În treacăt fie spus, extensiuneaconţinutului semantic al acestui cuvânt nu cunoaşte limită. Cineva a constatatcă vorbitorii îşi permit nepermisul în „universalizarea” lui semantică.În cele ce urmează ne vom referi doar la domeniul circulaţiei rutiere.Chiar zilele trecute cineva îmi spunea că poliţia i-a luat numerele de lamaşină.Eu, fireşte, m-am făcut că nu-l înţeleg şi l-am întrebat curios:– Cum adică, ţi-au luat numerele? Care numere? Cum poate poliţistulsă ia nişte numere imprimate pe o placă metalică?– Păi, despre asta e vorba. Mi-a demontat placa cu numerele maşinii.– Acum am înţeles. Te-a deposedat de numărul de înmatriculare alautomobilului dumitale.– Dar eu cum am spus? Nu tot aşa?– Nu chiar, precizez eu. Dumneata ai spus numerele maşinii. Astfelam putea spune doar despre numărul unei maşini (automobil) sportivecare, într-adevăr, e numerotat, convenţional, pentru a o deosebi de celelaltemaşini participante la o competiţie sportivă.Pentru cazul nostru termenul adecvat e numărul de înmatriculare.ORE DE LUCRU sau PROGRAM?Deloc uşor să alegi, vorba poetului, „cuvântul ce exprimă adevărul” însituaţia în care pentru aceeaşi noţiune avem două-trei sau chiar mai multecuvinte. Pentru durata de timp cuprinsă între momentul de deschidere şicel de închidere a unui magazin, să zicem, dispunem de mai mulţi termeni:
86limba Românăore de lucru, program de lucru, regim de lucru, lucrăm de la… până la,magazinul e deschis de la ora… până la ora… etc. S-ar părea că problemae doar în preferinţa unui sau altui termen. Aceasta în aparenţă. Dacă însăanalizăm conţinutul semantic al expresiilor enumerate, ne convingem, fărăprea multe eforturi, că ele totuşi diferă ca nuanţe semantice.Ore de lucru nu denumeşte cu precizie durata de timp între începutulşi sfârşitul activităţii unei organizaţii, instituţii, deoarece ele includ şi orelede prânz (pauza).Regim de lucru înseamnă „mod de lucru al unui aparat, al unei instituţii,organizaţii”. Am putea spune Magazinul lucrează în regim nonstop.Program de lucru ni se pare cel mai reuşit termen pentru noţiunea îndiscuţie. Şi iată de ce: program înseamnă „un plan de activitate repartizatăpe etape” (în cazul nostru: începutul, sfârşitul şi pauza de prânz). Alta evorba că program include şi ideea de activitate, ceea ce înseamnă că, dacăam spus program, nu mai e nevoie să precizăm: de lucru, adică e oarecumpleonastic. De aceea vă recomandăm un stil telegrafic.Program: 8-20; oră de prânz: 12-13. Celelalte formulări (magazinul edeschis între orele…) nu sunt econome şi deci nerecomandabile.BIROU, dar şi BAROUÎn ultimul timp în municipiul Chişinău a apărut o firmă nouă: barou deavocaţi. Necunoscând acest termen (barou), mulţi se întreabă dacă e sinonimcu birou. Fireşte, nu. Pe peretele unei clădiri din str. Bănulescu-Bodoniam observat două firme alăturate: Barou de avocaţi şi Birou de avocaţi.Recunosc: nu cunoşteam termenul barou şi m-am grăbit să-i întrebpe specialiştii în domeniu. Mi s-a răspuns că e vorba de o asociaţie deavocaţi. Am consultat şi dicţionarele. DEX-ul dă următoarea explicaţie:„corp al avocaţilor, organizat (în trecut) pe lângă un tribunal sau o curte deapel”. Adică barou reflectă o realitate din trecut. E un istorism readus înrealitatea noastră. Dicţionarul de neologisme nu mai foloseşte remarca „întrecut” şi defineşte noţiunea dată astfel: „(în unele ţări) organizaţie profesionalăa avocaţilor dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială”. Prinurmare, baroul nu poate fi confundat cu biroul de avocaţi, care înseamnă„organizaţie de avocaţi care acordă asistenţă juridică populaţiei”.Aşadar, barou şi birou sunt termeni juridici, apropiaţi ca structură sonoră,dar cu semnificaţii diferite. Atare cuvinte se numesc paronime.
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna