Aniversări 69literatura? Care sunt trăsăturiledefinitorii ale „interpreţilor” literaturii?În ce măsură „atitudinile”lor influenţează procesul literardin Republica Moldova?– Dacă ar fi... L-aş scoatedin listă pe Mihai Cimpoi, care efilozof chiar şi în prefeţele pe caren-ar fi cazul să le semneze. În felulacesta i-am scoate în faţă pe MihailDolgan cel atent la tehnicile poetice,pe Anatol Gavrilov cel împătimit deexplicarea exhaustivă a problemelorabordate, pe Andrei Ţurcanu celadânc şi clar văzător în esenţă dinBunul simţ, nu i-aş lăsa fără atenţiepe Ana Bantoş cea din vastul şi originalulstudiu Dinamica sacrului înpoezia basarabeană, pe AlexandruBurlacu cel din Tentaţia sincronizării,nici pe Eugen Lungu cel dincartea Raftul cu himere.Un cuvânt aparte aş spunedespre cartea Poezia de dupăpoezie a lui Emilian Galaicu-Păuncare înţelege lucrurile mai profundşi mai original decât le... scrie.Iar chestia cu influenţareaprocesului literar ori a rămas bunăpentru discuţiile de ieri, ori va fi şimai bună în timpurile pe care lejinduim: când cartea naţională vafi protejată de stat, când ea se vatipări în condiţii normale şi în tirajesuficiente, când se va difuza astfelîncât să coste normal, să ajungă înbiblioteci şi – în fine – să necesiteîn chip obiectiv o evaluare critică,nepărtinitoare. Paradoxal, dar încondiţiile de azi e greu să spunempentru cine se tipăresc cărţile, cuatât mai mult – analizele acestora.Cu Adrian Dinu Rachieru la Congresul Internaţional „Identitatea culturalăa tuturor românilor”, Timişoara, octombrie 2001
70limba RomânăDl Ciocanu este unul dintrepuţinii care pun diagnostic promptla noile apariţii editoriale. Sigur căasta presupune şi un mare risc,domnia sa are însă în spate un bogatpalmares, un şir de ani de exerciţiucritic, pe care l-a practicat cuhar şi hărnicie. Iată, se regăseşteşi în cartea Dincolo de literă... Criticul...face o... incursiune în placentaoperelor şi nu se sfieşte să insisteasupra unor autori mai mărunţei, pecare-i discută fără a face nici risipăde superlative în cazul unora, nicinu purcede la exerciţii pamfletareîn cazul altora. Deci, încearcă săgăsească un ton echilibrat, o notă deînţelegere pentru osârdia tuturor...Adrian Dinu Rachieru, Literaturabasarabeană se înscriecompetitiv în circuitele mari aleliteraturii române în săptămânalul„Literatura şi arta”, 2002, 13septembrie.– Aţi fost o vreme editorşi cunoaşteţi bine problemelelegate de tipărirea şi difuzareacărţii naţionale şi, prin urmare,aveţi o imagine obiectivă desprepatrimoniul literar al bibliotecilornoastre publice. Cum se prezintăfondul actual de carte comparativcu cel de până la 1989? Cum amputea facilita accesul generaţiilortinere la carte în general şi la ceaartistică în special?– Începutul răspunsului laaceastă întrebare a fost deja cevamai sus. Starea bibliotecilor, caşi aceea a librăriilor, este astăziderizorie. Nu se completează nicimăcar bibliotecile şcolare. Amintrat într-o eră a înstrăinării totalea oamenilor faţă de carte, de ziareşi reviste. Economia de piaţă saulipsa de cultură, lipsa de interespentru cultură, manifestată de clasaconducătoare de la noi, împuţinareacatastrofală a cărturăriei, inclusiv aculturii limbii, sau toate acestea împreună,determină dezastrul în sferaeditării, difuzării şi lecturii cărţii. ÎnRepublica Moldova cultura se aflăîntr-un cumplit impas, a cărui depăşireazi nici nu se întrezăreşte. Noipersonal ştim că trebuie să lucrăm:să discutăm la radio, la televiziune,în presa scrisă, la întâlniri cu cititoriidespre scriitori şi cărţi. Altă cale dea facilita accesul tuturor generaţiilorla carte nu există. Drept că azi nuavem nici radio, nici televiziune, nicipresă periodică favorabilă discuţiilorlibere şi spunerii adevărului pânăla capăt.– Sunteţi considerat unlingvist practician pasionat. Odinioarăaveaţi multe emisiuni decultivare a limbii la televiziuneşi radio, rubrici permanente îndiverse reviste, inclusiv în <strong>Limba</strong>Română; aţi lucrat, exercitânddiferite funcţii, la Departamentelece aveau în grijă funcţionarea limbiide stat, sunteţi un colaboratoractiv al Casei Limbii Române, încare calitate aţi prezentat un şirde prelegeri privind cultivarealimbii în faţa elevilor, studenţilor,iar astă vară – lucru apreciabil– în faţa conducătorilor auto,taxatorilor şi a controlorilor dela Regia municipală de transportelectric. Fiind participant direct laameliorarea climatului lingvisticde la noi, cum calificaţi procesul,
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna