Recenzii 135început autorităţile ruse urmăreauca prin metodele învăţământuluielementar să favorizeze însuşirealimbii ruse de către populaţia autohtonăa Basarabiei şi nicidecuma limbii naţionale... (p. 29).Regretabil este, precizeazăLidia Colesnic-Codreanca, că repercusiunilelimbii secunde (i semai spune şi limbă privilegiată)asupra limbii materne se atestă maiales atunci când presiunea socialăa limbii secunde este puternică şivorbitorii sunt permanent etalaţi cuimigranţii sau cu grupurile minoritaresau dominante (p. 68).Bună cunoscătoare a aceleiperioade istorice, autoarea sesizeazăcu precizie problemele epociirespective, vorbind, în capitolul III,despre Starea degradată a Limbiiromâne în Basarabia anilor 1812-1918 (p. 67-80). Cele 3 paragrafeale ultimului capitol – Generalităţiprivind consecinţele contactuluilingvistic român-rus din anii 1812-1918 (p. 67-71); <strong>Limba</strong> gramaticilorromâneşti editate la Chişinău şiSankt Petersburg în anii 1812-1918 (p. 21-80); Aspecte ale interferenţeilingvistice în dicţionareleruso-române din Basarabia (1812-1918) (p. 80-95) – relevă adevărurideosebit de instructive pentruînvăţământul de toate gradele. Secuvine să amintim, în acest sens,câteva titluri de manuale pe carele menţionează şi autoarea lucrării:Gramatică Russască şi Rumâneascăde Ştefan Margela (1827, SanktPetersburg); Íŕ÷ĺđ-ňŕíiĺ ďđŕâčëúâŕëŕőî-ěîëäŕâńęîé ăđŕěěŕňčęč deIacob Ghinculov (1840, SanktPetersburg); Cursulu primitivu delimba rumânâ (1865, Chişinău) ş.a.Această apariţie editorialăreprezintă un construct exegetic,întemeiat pe baza documentelor dearhivă, dar şi un sprijin substanţialacordat celor ce doresc să cunoascămai bine istoria limbii noastre.În perspectiva reconsiderăriimetodelor clasice de cercetare amaterialelor istorice, descoperim,în spaţiul lucrării <strong>Limba</strong> română înBasarabia (1812-1918), noi soluţiipractice de investigare.Menţionăm şi densitatea studiului,inventivitatea şi capacitateadoctorului în filologie Lidia Colesnic-Codreancade a explora materialulfactologic (vezi – Anexe, p.125-151) prin cele mai eficientetehnici.
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞTENIRE”(ediţia a douăsprezecea)organizat din iniţiativaAlianţei pentru Sprijinirea Basarabieicu sediul la Paris, FranţaStimaţi şi iubiţi fraţi!Dragi tineri!Lansând cea de-a 12-a ediţie a concursului „Moştenire” ţinem să facemcunoscut tinerilor, şi nu numai lor, sprijinul pe care românii aflaţi în diferite ţăridin Occident l-au acordat, an de an, organizării şi bunei desfăşurări la Chişinăua acestui concurs. Fraţii noştri români (ardeleni, bănăţeni, munteni, olteni,moldoveni, macedoneni ş.a.) cunoscând tragedia naţională prin care au trecutbasarabenii în cei cca. 150 de ani de ocupaţie străină (1812-1918 şi 1944-1989) au conştientizat necesitatea iniţierii unor acţiuni culturale, concretizateîn concursuri anuale cu teme din istoria românilor şi istoria literaturii române.Acum, la scurgerea a 12 ani, nu putem decât să le exprimăm sentimentelenoastre de gratitudine, conştienţi că şi ei se află departe de ţară din motivedatorate tot unui destin istoric vitreg. Fapta lor constituie, în acelaşi timp, olecţie vie despre identitatea şi unitatea neamului românesc în spaţiul cântat depoetul nostru naţional Mihai Eminescu: „De la Nistru pân’la Tisa…”.Cu aceste gânduri lansăm ediţia a 12-a a concursului „Moştenire” la carevă invităm să participaţi activ.Acest concurs este destinat elevilor din clasele superioare ale liceelor şiale celorlalte şcoli echivalente din Republica Moldova şi din Ucraina. Se voracorda următoarele premii şi distincţii pe cele două secţiuni: a) Istoria românilor;b) Istoria literaturii române:Premiul I, în valoare de 200 dolari – pentru fiecare din cele două secţiuni;Premiul II, în valoare de 150 dolari – pentru fiecare din cele două secţiuni;Premiul III, în valoare de 100 dolari – pentru fiecare din cele două secţiuni;Menţiuni: 5 menţiuni a câte 50 dolari, pentru fiecare din cele două secţiuni.De remarcat că pentru prima oară în istoria concursului „Moştenire” toţiparticipanţii care vor fi promovaţi în etapa a doua (în afara celor 17 câştigătoriai distincţiilor anunţate mai sus) vor beneficia de premii de încurajare în valoarede 300 lei fiecare. Această susţinere generoasă va fi acordată celor pasionaţide istoria şi de literatura română de către dl Valeriu Cosarciuc, deputat în ParlamentulRepublicii Moldova din partea fracţiunii „Alianţa Moldova Noastră”.Îndemnăm cu această ocazie şi pe alţi oameni din ţară şi de peste hotaresă susţină mişcarea de renaştere spirituală a tinerei generaţii.Un premiu special, în valoare de 100 dolari, pentru cea mai originală lucrarela literatura română, a instituit distinsul om de cultură dl Toma Istrati, România.Toţi premianţii, precum şi cei răsplătiţi cu menţiuni, vor primi în dar cărţi.Pentru elevii din Ucraina se prevede rambursarea cheltuielilor de transport.Subiectele pentru concurs, termenele în care se va desfăşura concursulşi alte chestiuni de acest gen rămân în grija Comitetului Organizatoric de laChişinău.Cu alese sentimente frăţeşti,Alianţa pentru Sprijinirea BasarabieiPreşedinte, Eugen Holban
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59:
Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61:
Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63:
Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66:
64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76:
74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78:
76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80:
76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112: 110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna