<strong>Limba</strong>j şi comunicare 47(Const. Ţoiu, în RL, nr. 27/2002,p. 14; de observat, în traducere,şi substituirea). O formulă uzualăşi la un jurnalist: „Mea culpa”, titlude editorial al lui Cornel Nistorescu(EZ, 15.08.02, p. 1). Desigur, însă,cu asemenea câteva flori stilistice,se poate cu greu întrevedea revenireala un anotimp al preţuirii tradiţieiclasice.1.4. Un mare număr de trimiterila formule consacrate şi dictoanelatineşti ce apar în discursulştiinţific şi, ceea ce ne intereseazăîn mod deosebit aici, în presa românească(începând cu gazetarulEminescu, până la periodice deastăzi din Republica Moldova) găsimîn exemplificările oferite privindfolosirea EDR de acest tip într-unrecent dicţionar de profil publicatde Anatol Ciobanu şi Lidia Novac 6 .Ne face plăcere să semnalăm, deexemplu, faptul că în această binevenitălucrare lexicografică amregăsit şi unele dintre dictoanelefolosite de poet în publicistica sa,citate mai sus, dar nu numai înaceasta, ci şi în opera poetică (deexemplu, „Non idem est si duo dicuntidem”).1.4.1. Dat fiind şi faptul că„mai multe generaţii [din Moldovadin stânga Prutului dar nu numaide aici] nu au avut posibilitatea săsimtă latinitatea limbii române”,autorii publică dicţionarul respectivsub semnul importanţei conţinutuluiacestuia (expresiile latineşticonsacrate „împodobesc exprimareainteligentă, cultă” a vorbitorilororicărei limbi), punându-şi operala dispoziţia celor direct interesaţiprofesional şi a „tuturor oamenilorde cultură care doresc să cunoască,să guste, să savureze şi să poatăutiliza cuvinte şi expresii celebre alestrămoşilor noştri romani” (Cuvântînainte, p. 4-6), o viziune optimistăa cărei aplicare trebuie să fie evaluatădin perspective diferite.1.4.2. Având în vedere hiatusulîn cunoaşterea limbii şi culturiilatine pe care l-au reprezentat şiîn România ultimele şase decenii,dar ţinând seama şi de reorientareagenerală a imagisticii retorice, raritateaîn discursul public şi jurnalistica dictoanelor latineşti nu ne poatesurprinde.Credem însă că mai putemadăuga o explicaţie, chiar ca previziune.Este greu de imaginat oeventuală revenire (semnificativă)pe acest teren şi datorită acţiuniicu adevărat „demolatoare” a „AcademieiCaţavencu”. Din câtevanumere luate la întâmplare aleacestei reviste cu impact deosebitla public extragem numai câtevaformule propriu-zise aparţinândDR, dar şi alte diverse repere dinpatrimoniul clasic nu numai latinesc,împinse spre derizoriu saupuse sub semnul ridicolului prindiferite tipuri de destructurare, pebaza unei strategii generale deparonimizare, după procedee pecare le-am analizat anterior 7 . Subliniemînsă faptul – interesant dinperspectiva comunicării – că, departede a se realiza „dezinhibarea”voită, lucrurile se complică numai,întrucât, pentru a recepta „şarmul”demersului, o formaţie umanistăeste uneori tot atât de necesară ca
46şi pentru a aprecia citaţia canonică.„Tagma cum laude” este devizasăptămânalului, iar „Bizoon politikon”apare ca titlu de pagină (vezi,de exemplu, nr. 39/1999, p. 2); cf.şi „Box popii, box Dei”, pornind, desigur,de la mai vechea deformarecaragialiană (nr. 5/2002, p. 7). printresemnături, cea care ilustreazărubrica (agramat intitulată) „Fincă”propune variaţii de adaosuri în rimăpentru „Platon şi Aristotel / cu cincicolţi de sparanghel / ştiind multzicând niţel” etc.; alte semnături:„Chirie Eleison”, „Iulius AugustusCezarianus” (nr. 45/2000, p. 8, 11),„Semizeul Herşcule”, „Homo hominilapsus” cu substituire) şi chiar neutra„Ars amatoria” (nr. 28/1999, p.2, 6, 14). Proiecţia respectivă face„valuri” în paginile umoristice alemai multor periodice din ţară (deexemplu, „Ziarul de Iaşi” şi fostulcotidian „Monitorul”, din aceeaşilocalitate), ca să nu mai vorbim căprovoacă (ori s-ar părea că provoacă)o adevărată emulaţie de titrareşi printre jurnaliştii de clasă (cei maimulţi scriitori), chiar de la periodiceca „România literară” sau „Dilema”.2. Naşterea şi cariera unuislogan. Rezultatele atribuirilor şiale anchetelor pentru acest tip deEDR, la care ne referim în continuare,ilustrează riscul pe care şi-lasumă analistul (eventual deformatspre tipul de „cititor [care se crede]ideal” prin exerciţiul de identificarea „prototipurilor”). În anul 1990,foruri culturale din România şi dinatunci recent proclamata RepublicăMoldova au lansat sloganulde înfrăţire „Poduri de flori pestelimba RomânăPrut”. Dată fiind formaţia culturalăa promotorilor (scriitori), am consideratposibilitatea ca formula săfi reprezentat, peste timp, o aluziela sintagma „podul de gheaţă”, celpe care-l aştepta să se pună (darpeste Nistru!) locotenentul Ragaiac,al lui Gib I. Mihăescu, ca să poatătrece, în ţară, Rusoaica visurilorerotice ale grănicerului claustrat(cf. Din eurograbă?, M, 9.10.01,p. 6). Chestionaţi ad-hoc asuprapunctului de plecare, promotorii,Grigore Vieru şi Victor Crăciun, auinvocat doar o locuţiune, virtuală, cuaccepţiune figurată, „a dura un pod,o punte” (30 august 2002, la Chişinău),imagine mai mult sau maipuţin comună, care se impune dela sine; vezi, de exemplu, „Bridgesof Peace”, titrare a unui reportaj laTele 7abc, 12.10.03, ora 9,05).2.1. întrucât ne-am referit laacest caz, vom comenta adevărata„carieră” pe care a făcut-o sloganulîn discuţie, a cărui obstinatădestructurare în textul jurnalisticoglindeşte, prin formule diagnostice,evoluţia relaţiilor oficiale întrecele două state. Semnificaţia „optimistă”a sloganului revine incidentalîn ultimii ani. În timpul unei crize demedicamente în România, cumpărarea„algocalminului” din RepublicaMoldova a fost anunţată subtitlul „Pod de fiole peste Prut” (EZ,25.08.01, p. 3). Printr-o explicabilădepărtare… geografică, apare, totîn registrul psiholingvistic al modelului,chiar o reproiectare a paternităţiisloganului. Astfel, o „Corespondenţăde la Stockholm” semnatăde Gabriela Melinescu este titrată
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19: Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna