PDF - Limba Romana

38Ernst Cassirer*O cheie pentruNATURA omului:simbolul* Ernst Cassirer (1874-1945),unul dintre cei mai mari filozofi ai secoluluial XX-lea. Reprezentant al Şcoliineokantiene de la Marburg. Contribuţiiimportante în semiotică, filozofia culturii(Filozofia formelor simbolice, Eseudespre om ş.a.).limba RomânăBiologul Johannes von Uexkülla scris o carte în care întreprinde orevizuire critică a principiilor biologiei.Biologia, după opinia lui Uexküll,este o ştiinţă a naturii care trebuiesă fie dezvoltată prin metodeleempirice obişnuite – metodele observaţieişi experimentării. Gândireabiologică, pe de altă parte, nuaparţine aceluiaşi tip ca şi gândireadin domeniul fizicii sau chimiei.Uexküll este un campion hotărât alvitalismului; el este un apărător alprincipiului autonomiei vieţii. Viaţaeste o realitate ultimă şi independentă.Ea nu poate fi descrisă sauexplicată în termeni ai fizicii sauchimiei. Din acest punct de vedere,Uexküll dezvoltă o schemă generalănouă a cercetării biologice.Ca filozof, el este un idealist saufenomenalist. Dar fenomenalismullui nu se bazează pe consideraţiimetafizice sau epistemologice;el se întemeiază mai curând peprincipii empirice. Aşa cum aratăel, presupunerea că există o realitateabsolută a lucrurilor, care esteaceeaşi pentru toate vieţuitoarele,ar fi un fel de dogmatism foarte naiv.Realitatea nu este un lucru unic şiomogen; ea este extrem de diversificată,având tot atâtea scheme şimodele diferite câte organisme diferiteexistă. Fiecare organism este,pentru a spune astfel, o existentămonadică. El are o lume proprie,pentru că el are o experienţă proprie.Fenomenele pe care le găsimîn viaţa anumitor specii biologicenu sunt transferabile altor specii.Experienţele – şi prin urmare realităţile– a două organisme diferitesunt incomensurabile între ele. Înlumea unei muşte, spune Uexküll,aflăm numai „lucruri-muscă”; în lumeaunui arici de mare aflăm numai„lucruri-arici de mare”.Din această ipoteză generală,Uexküll dezvoltă o schemă foarteingenioasă şi generală a lumiibiologice. Dorind să evite oriceinterpretări psihologice, el urmeazăo metodă întru totul obiectivă saubehavioristă. Singura cheie pentruviaţa animală, menţionează el, neeste dată de către faptele anatomieicomparate. Dacă cunoaştemstructura anatomică a unei speciianimale, posedăm toate datelenecesare pentru reconstruirea moduluiei special de experienţă. Unstudiu atent al structurii corpuluianimal, al numărului, calităţii şi distribuţieidiferitelor organe de simţ, şicondiţiile sistemului nervos ne dauo imagine perfectă a lumii interne şiexterne a organismului. Uexküll şi-aînceput investigaţiile cu un studiu alorganismelor celor mai puţin evoluate;el le-a extins treptat la toateformele de viaţă organică. Într-unanumit sens, el refuză să vorbeascădespre forme de viaţă inferioare