Co-Laborator 109Sofia SULACTitlul – elemental structuriitextului ziaristicÎn domeniul mass-media ziarulcontinuă să deţină, într-un anumitsens, întâietatea, deoarece dintretoate mijloacele de informare înmasă reacţionează mai operativ laevenimentele lumii contemporane.Este accesibil unui cerc larg decititori şi transmite informaţia într-oformă captivantă.De obicei, cititorii acordă oatenţie deosebită titlului – parteintegrantă a materialului ziaristic.Ei iau cunoştinţă în primul rândde formularea acestuia, deoarecefaptul îi ajută nu numai să se orientezerapid în diversitatea tematicăa materialelor, ci şi să selecteze informaţiacare-i interesează în modspecial. Titlul articolului trebuie săprefigureze întotdeauna subiectulabordat şi să influenţeze într-unanumit mod cititorul.Pornind de la opiniile unor cercetători,putem distinge trei funcţiiale titlului: nominativă, informativăşi pragmatică.Funcţia nominativă, indiferentde structura sintactică a titlului,„numeşte” textul. Rolul nominativîi oferă cititorului posibilitatea de aidentifica problematica abordată.Funcţia informativă a titluluirezidă în dezvăluirea, într-o formăconcisă, a conţinutului informatival materialului, fiind numită şicomunicativă, fiindcă transmitereceptorului un volum impunătorde informaţie. Titlul e menit săstârnească o curiozitate specială,provocându-i destinatarului emoţiiintelectuale. De exemplu, un articoldespre un nou program de computereste căutat de către o persoanăcare se interesează de terminologiainformaţională, indiferent dacă titluleste formulat într-o manieră expresivăsau neutră.Specificul funcţiei informaţionalea titlului reiese din apartenenţalui la un anumit ziar, acesta fiindînţeles ca unitate distinctă a massmedia,şi e determinat de profilulde ansamblu al ziarului. El trebuiesă fie deci eficient. Acest obiectivpoate fi realizat prin concizie (minimumde elemente lingvistice) şi prindensitatea informaţiei (maximum deconţinut).Prin funcţionalitatea sa intrinsecăşi extrinsecă titlul genereazăo gamă întreagă de emoţii, dar şicuriozitate, încântare, nedumerire.El funcţionează deseori în direcţiaimpunerii unor efecte stilistice carestimulează fantezia cititorului.Funcţiile de bază ale titlului –nominativă, informativă şi pragmatică– se deosebesc prin gradul deactualitate. Pe primul loc se află, înacest sens, funcţia nominativă, pelocul II – cea informativă, şi pe loculIII – cea pragmatică.Uneori titlul se manifestăca „programator” al (con)textului,prefigurând structura semantică aacestuia. În alte cazuri e determinat
110de sensurile (con)textuale globale.Însă fără lectura atentă a textuluieste imposibilă înţelegerea sensuluipe care-l conţine titlul. Altfel spus,„verificarea sensului are loc în dependenţăde ansamblul textual” [1].E foarte important să înţelegemîn ce mod se realizeazăfuncţia informativă a titlului şi cumse reflectă în formularea acestuiadiverse elemente ale conţinutuluisău semantic (tezele principale,evaluarea analitică a situaţiei, ilustraţiile).Titlul poate impune divizareatextului în secvenţe, fiecare dintreacestea avându-şi subtitlul propriu.Legăturile structurale ale titluluicu secvenţele funcţional-spaţialeale textului (începutul, sfârşitul)sunt indestructibile, ele constituindşi cele trei componente majore aleunităţii textului. Titlul este aşadar oparte integrantă a articolului de ziar,armonizată semantic şi structural.Un însemn pragmatic al întreguluitext al ziarului este tendinţa acestuiaspre influenţarea maximă acititorului. E un însemn propriututuror titlurilor de ziar, indiferent desubiectul articolului publicat.În interiorul textului titlul esteo unitate lingvistică deosebită careare menirea să preîntâmpine cititorulasupra conţinutului articolului,înlesnind prin aceasta receptareamesajului.limba RomânăÎn presa germană autorii utilizeazănu numai mijloace grafice.Au, fireşte, şi acestea un rol important.Spre exemplu, corpul deliteră. Uneori titlurile sunt culesecu litere „gotice”. O particularitatesemnificativă a unor ziare germane,cum e şi Francfurter Alghemaine, oconstituie tocmai utilizarea literelor„gotice”. Acest fapt face ca articolulsă aibă o înfăţişare grafică distinctă.Practica cercetărilor a demonstratcă există o dependenţăîntre „lungimea” şi expresivitateatitlului de ziar. Cu cât titlul este mailaconic, cu atât e mai expresiv şi sememorează mai uşor. Receptareatitlului scurt necesită, în acelaşitimp, un anumit efort de decodare,altfel nu poate fi înţeles. De acea titlurilescurte apar în paginile de ziarînsoţite de subtitluri, iar uneori – decâteva subtitluri ori de o informaţiesuplimentară care îndeplineşte ofuncţie explicativă specială.BIBLIOGRAFIE1. E. Turcinski, Titlul ca formădistinctă de exprimare // Culegere delucrări ştiinţifice, Universitatea de limbistrăine „M. Thoreze”, Moscova 1986,p. 97-115.
- Page 2 and 3:
REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5:
Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7:
Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9:
Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11:
Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13:
Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15:
Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17:
Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 18 and 19:
Analize şi sinteze 15sunt în prim
- Page 20 and 21:
Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23:
Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25:
Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27:
Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29:
Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31:
Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33:
Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35:
Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37:
Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39:
Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41:
Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43:
Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45:
Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47:
Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49:
Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51:
Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53:
Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55:
Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57:
Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59:
Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70: 68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72: 70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74: 72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76: 74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78: 76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80: 76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82: 80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84: 82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86: 84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88: 86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90: 88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92: 90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94: 92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96: 92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98: 96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100: 98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102: 100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104: 102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106: 104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108: 106limba Română„informaţie, ad
- Page 109: 106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 113 and 114: 112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116: 114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118: 116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120: 118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122: 120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124: 122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126: 124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128: 126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130: 128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132: 130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134: 132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136: 134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138: 136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140: 138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142: 140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144: 142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145: 144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna