Analize şi sinteze 15sunt în primul rând mărturii ale faptelortrăite, faţa lumii fiind luminatădin perspectiva individului care vorbeşteîn numele unei colectivităţi.Condiţia intelectualului căruiai se refuză împlinirea destinului sesuprapune peste condiţia omului derând căruia i se mutilează mentalitatea.Procesul acesta este urmăritpe „segmentul” propriei vieţi, dar şipe cel al Afganului din Basarabia,personaj reprezentativ pentru istoriaspaţiului pruto-nistrean.Astfel, romanul Basarabia,axat pe istoria sau povestirea unuiAfgan din partea locului, „istoriseşte”,de fapt, destinul lui PaulGoma, care la întrebarea: „Poate unpovestitor să povestească povestea-vieţii-unui-om,altul decât sine,povestind (pentru a câta oară?)povestea vieţii sale?” răspundedezvăluind concepţia de personajpe care o împărtăşeşte: „Fără îndoială.Autorul se povesteşte pesine. Altul, celălalt, adevăratul eroual cărţii este un pretext, un agenttransportor”.Virtuozitatea reflecţiei intelectualeeste proiectată pe fundalulpanoramic al dramei Basarabiei.Învingând disperarea basarabeanuluide a fi el însuşi, autorul plonjeazăîn realitatea faptelor ca într-o istorieostilă. Personajul său adoptă unton vehement, agresivităţii istorieicontrapunându-i o atitudine profundlucidă, tăioasă şi agresivă. Toateacestea fac parte din arsenalullingvistic şi psihologic al autoruluicare îşi asumă cu toată răspundereaefortul dezvăluirii istoriei, adelimitării adevărului de minciună.Într-un anumit sens, personajul luiPaul Goma aminteşte de figuratristă a cavalerului Don Quijote careluptă cu morile de vânt ale istoriei.Amara şi revoltata figură a lui DonQuijote de la Nistru se proiecteazăîntr-un univers populat cu multipli„agenţi transportori”, cum îşi numeşteautorul personajele. Unuldintre aceştia, Victor, basarabeanulcare îi propune lui Paul Gomasă scrie „O zi din viaţa unui Afganbasarabean”, îi aminteşte autoruluide destinul bunicului său, luat înarmata ţaristă şi trimis pe frontulgerman, unde îşi află moartea şieste înmormântat în regiunea Pinse,de lângă Uinse. Victor este mainorocos. El rămâne în viaţă, revinedupă războiul din Afganistan însatul natal şi, urmându-şi destinul,ajunge, în căutare de mijloace deexistenţă, în Franţa. Aceasta estedeschiderea spre liniile de subiect,mai puţin tradiţionale, din care seconstituie naraţiunea romanuluiBasarabia. În ce constă nonconformismulsau netradiţionalismulacestor subiecte? În primul rând înfaptul că istoria este adânc interiorizată:nu subiectul sau personajuleste amplasat în istorie, ci istoria sereflectă în destinul unui basarabeande rând: destinul lui Victor, amintindu-iautorului de renumita nuvelă alui Şolohov Soarta unui om adevărat,repetă într-un fel destinul buniculuiautorului. Deosebirea constăîn „detalii”. „Detaliile” înregistratepe casetă video includ prizonieratulbasarabeanului care, pentru a supravieţui,se lasă convertit la islam.Este memorabilă în acest momental naraţiunii imaginea tânărului calmşi senin care „dădea de ştire căfusese cuprins de acea pace careprecede fie urcarea în sinucidere,fie căderea în sfinţenie”. Un altepisod care se conjugă cu primul,
18completându-se reciproc, este celal bocetului: la vederea tânărului„cu obrazul acela prea senin ca sănu fie adânc neliniştitor”, rudele şicei apropiaţi se pun pe bocit. Deaici încolo autorul face o succintă„etiologie” a bocetului care este, defapt, expresia suferinţei. Fenomenulritual al bocitului este receptat şiexplicat de autor din perspectivaapariţiei lui în condiţiile vitrege când„Cuvânt şi Armată… nu erau alesatului, ale târgului, ale neamuluilor – ci ale Stăpânului: Romanul.”Etimologia cuvântului bocet netransferă în planul unui arbore genealogical lui Victor şi al părinţilorsăi care „vor fi deschis ochii în plinăcascadă de catastrofe”, ce vizeazăfiinţa psihologică, morală, spiritualăşi biologică. Astfel, povesteaflăcăului basarabean luat de ruşi laarmată şi trimis în Afganistan constituiepentru Paul Goma un cadruadecvat de proiectare a destinuluibunicului său, Chiril Goma, care amurit apărând interesele unui statce i-a ocupat Basarabia natală şi atatălui autorului. „…Povestea-unuiom,a Afganului, era şi povesteatatii, şi îi făcuse mama mormânt-golîn ţintirimul din Mana, cu cruce spreSoare-Răsare, cu slujbă de înmormântare,cu parastase… Adevărat,tata nu era soldat – ca tată-său ChirilGoma, la 1914 (şi ca Afganul în1981) –, ci deţinut, zek; arestat înianuarie 1941, dispărut în Siberiacea îngheţată. Nici el nu cunoştealimba ţării al cărui cetăţean era, cude-a sila: rusa” [6, p. 84].Aceasta e una dintre faptelereale pe care scriitorul le transpuneîn roman fără a le transfiguraartistic. În comparaţie cu forţa lorde sugestie orice mijloace artisticelimba Românăsau figuri de stil ar părea gratuite.Prozele lui Paul Goma suntaxate pe un material acumulat de-alungul vieţii. Anume astfel suntconcepute Jurnalul, din care aufost publicate patru volume, şi numeroaseleromane, începând cucelebrul Din calidor, care i-a adusnotorietatea în Occident.Amintirea închisorii „modelează”optica personajului. Sensulacestei amintiri perpetue are menireade a menţine capacitatea dereceptare la cota cea mai înaltă aconştiinţei, a lucidităţii reci.Aceleiaşi lucidităţi i se supuneşi limbajul. Aflat uneori sub semnulformulei semnificantului fără semnificat,vocabularul ne trimite cu gândulla desemantizarea unui cuvânterodat şi la limbajul de lemn. Acestaeste dejucat, violentat, mulat pe orealitate încercată pe propria piele.Interogaţia, calamburul, parabolasunt utilizate, de asemenea,la asamblarea acestei lumi în carerealitatea înconjurătoare îi serveşteca material de construcţiea romanelor în măsura în care îlsusţine pe autor în căutările saleaxate pe dorinţa de a nu se trădape sine însuşi. Atât faptul selectatdin realitatea cotidiană, cât şi celpreluat din istorie, sunt raportatela adevărul care e mai presus detoate: adevărul despre Basarabia.Iată, bunăoară, portretul psihological românului basarabean conturatîn raport cu cel al confraţilor săi dela limita vestică a românităţii:„Sub unguri, vreme de unmileniu, românii din Transilvaniaau avut parte de suferinţecumplite, printre nedreptăţi fiindnerecunoaşterea lor, autohtoni,ca naţiune, alături de ocupanţi
- Page 2 and 3: REVISTĂde ştiinţă şi culturăN
- Page 4 and 5: Sumar 3SumarARGUMENTVasile ROMANCIU
- Page 6 and 7: Argument 5Roata istorieiDacă am re
- Page 8 and 9: Analize şi sinteze 7sangeri, balad
- Page 10 and 11: Analize şi sinteze 7n-a gustat şt
- Page 12 and 13: Analize şi sinteze 7Cezar Ivănesc
- Page 14 and 15: Analize şi sinteze 7al omului (pos
- Page 16 and 17: Analize şi sinteze 15caracterizeaz
- Page 20 and 21: Analize şi sinteze 15(ungurii, sec
- Page 22 and 23: Analize şi sinteze 21Diana VRABIE
- Page 24 and 25: Analize şi sinteze 21va orienta î
- Page 26 and 27: Analize şi sinteze 21simţi fără
- Page 28 and 29: Analize şi sinteze 27Scriitorii di
- Page 30 and 31: Analize şi sinteze 29suport narati
- Page 32 and 33: Analize şi sinteze 31expresiuni in
- Page 34 and 35: Literatură universală 33Walt WHIT
- Page 36 and 37: Literatură universală 35Şi un ş
- Page 38 and 39: Literatură universală 37şi uită
- Page 40 and 41: Ştiinţă şi filozofie 39şi supe
- Page 42 and 43: Poesis 41Spiridon POPESCUNăscut la
- Page 44 and 45: Poesis 43EminescuEl s-a născut din
- Page 46 and 47: Paradigme 45Cele două sute de mii
- Page 48 and 49: Limbaj şi comunicare 47„vorbele
- Page 50 and 51: Limbaj şi comunicare 47(Const. Ţo
- Page 52 and 53: Limbaj şi comunicare 47„Un «pod
- Page 54 and 55: Limbaj şi comunicare 47Editura Arv
- Page 56 and 57: Sociolingvistică 55este atribuit u
- Page 58 and 59: Sociolingvistică 57următoarea ier
- Page 60 and 61: Sociolingvistică 59Referinţe bibl
- Page 62 and 63: Sociolingvistică 619Merită menţi
- Page 65 and 66: 64în republicaMOLDOVAcultura se af
- Page 69 and 70:
68limba Românăcunoaşterii de sin
- Page 71 and 72:
70limba RomânăDl Ciocanu este unu
- Page 73 and 74:
72limba, literatura şi istoria noa
- Page 75 and 76:
74limba RomânăLa Salonul literar
- Page 77 and 78:
76primii pe reprezentanţii ceceulu
- Page 79 and 80:
76dovedit-o când „şi-a suflecat
- Page 81 and 82:
80limba Românăacesteia - substant
- Page 83 and 84:
82limba RomânăIon MELNICIUCsă ap
- Page 85 and 86:
84limba Românăun imobil; chiriaş
- Page 87 and 88:
86limba Românăore de lucru, progr
- Page 89 and 90:
88limba Românănoua structură tex
- Page 91 and 92:
90limba Românălectorul competent
- Page 93 and 94:
92Victoria BARAGAGabriel GarcíaMá
- Page 95 and 96:
92manescă ne relevă că lucrurile
- Page 97 and 98:
96Frumuşani, p. 217]. Proxemicaexa
- Page 99 and 100:
98romanesc Les Rougon-Macquartconţ
- Page 101 and 102:
100Viorica POPAFENOMENULanalogieIî
- Page 103 and 104:
102limba Românăfenomenul analogie
- Page 105 and 106:
104conceptul de analogie şi valoar
- Page 107 and 108:
106limba Română„informaţie, ad
- Page 109 and 110:
106M. Eminescu nu este economist,nu
- Page 111 and 112:
110de sensurile (con)textuale globa
- Page 113 and 114:
112’60-’70 ai secolului trecut,
- Page 115 and 116:
114tenţă obişnuită, aproape rut
- Page 117 and 118:
116limba Românăcartea de versuri
- Page 119 and 120:
118are, cred, un cuvânt greu de sp
- Page 121 and 122:
120limba RomânăLa Vatra Dornei î
- Page 123 and 124:
122aflate în odaia noastră de cur
- Page 125 and 126:
124ireversibil viaţa. Cu permisiun
- Page 127 and 128:
126limba RomânăIon CIOCANUCu crei
- Page 129 and 130:
128le serveşte unora drept acoperi
- Page 131 and 132:
130e ortografiat „crează”, iar
- Page 133 and 134:
132respectivă...”. Adevăraţii
- Page 135 and 136:
134limba RomânăRita RăileanuLimb
- Page 137 and 138:
136limba RomânăCONCURSUL „MOŞT
- Page 139 and 140:
138limba RomânăVasile MELNIC1934-
- Page 141 and 142:
140VATRARevista VATRA, nr. 9-10/200
- Page 143 and 144:
142ezia „nouă” a Anei Blandian
- Page 145:
144limba RomânăAUTORII NOŞTRIAna