Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Valentin Beniuc, Victor Juc 107 ▌
Iudaismul a dezvoltat o concepţie politică proprie prin
mişcarea sionistă. Declaraţia Balfour din 1917 a demonstrat
dorinţa democraţiilor occidentale de a sprijini lupta pentru
crearea unui stat evreu, iar după formarea lui pe teritoriul
„mandatului Palestina” s-a constituit un sistem juridic paralel,
unul laico-statal şi altul religios. Demonstraţia emergenţei
factorului religios în societatea israeliană evidenţiază
fundamentalismul statului evreu, care explică într-o anumită
măsură comportamentul său ofensiv, o altă cauză fiind
hărţuielile perpetue din partea arabilor. Partajarea „mandatului”
a transformat Orientul Mijlociu într-un focar important de
război, afectînd grav pacea şi securitatea regională şi globală
graţie proliferării armamentului şi transfrontalizării terorismului,
neîncrederii reciproce arabo-israeliene şi neputinţei comunităţii
internaţionale de a media detectarea şi implementarea soluţiilor
eficiente, capabile să elimine conflictul şi să instaureze pacea.
Antagonismele religioase pot provoca riscuri la adresa
securităţii globale, conflictele interconfesionale, potrivit lui A.
Toynbee, apărînd acolo unde religiile se întîlnesc. Politica la
intersecţia sa cu religia exprimă raporturi de putere bine
determinate, lupta dintre „bine şi rău” transformîndu-se în
antagonismul dintre „noi şi ei”. „Activismul religio-politic” în
mediul internaţional este bine demensionat de fundamentalism,
religia fiind necesară pentru a stigmatiza pe oponenţi,
consideraţi imorali.
În pofida faptului că unii cercetători indică asupra
posibilităţii ca baza conflictuală din perioada postrăzboi rece să
fie potenţată de o dezintegrare pe filieră religioasă, considerăm
că nu este cazul de a exagera fără limite riscurile religiei la
adresa securităţii ordinii mondiale, dar în acelaşi timp, nici de a
accepta ideea „statului omogen universal” şi elimina anarhia
religioasă din cadrul sistemului internaţional. Este dificil de a
degaja cu rigoare ştiinţifică dimensiunea confesională a unui
conflict, mai curînd religia nu face decît să imprime o alură