Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌92 Factorul confesional în relaţiile internaţionale aproape este imposibil de a face apel la un model kantian de integrare. Includerea foştilor sateliţi sovietici în structurile de securitate ale NATO presupune un „multilateralism participativ” pe baza unor valori comune Vestului şi Estului. Nu pot fi acceptate ideile lui S. Huntington care credea că logica proprie conflictului dintre civilizaţii va guverna procesul de extindere al alianţei nord-atlantice, afirmînd că în epoca postrăzboi rece NATO este organizaţia de securitate a civilizaţiei occidentale, susţinînd „deschiderea spre grupul de la Vysegrad, statele baltice, Croaţia şi Slovenia, dar nu şi spre grupul musulmanoortodox” [54]. Într-adevăr, NATO a stăvilit scurgerea de putere şi hegemonia URSS, iar premiza că alianţa este organizaţia de securitate a civilizaţiei vestice a funcţionat doar în perioada bipolarităţii ideologice, în prezent ne mai avînd nici o relevanţă. Unele ţări ortodoxe se află în lista candidaţilor cu şansele cele mai mari de a prinde următoarea etapă de extindere a NATO, iar cu Federaţia Rusă alianţa a încheiat un acord, prin care formula „19+1”, devenită „26+1” pare să cedeze în faţa noilor configuraţii. Cert este că pentru secularizarea şi stabilizarea Europei de Est cuprinsă de conflicte politico-militare cuantificate de valenţe etnico-religioase, sarcina Europei de Vest constă în integrarea acestor popoare în comunitatea ei economică şi politică. Interesul pentru integrarea noilor actori est-europeni este în primul rînd al lor însuşi şi mai apoi a Germaniei, prin proximitatea ei geografică şi calitatea de primă forţă politico-economică a regiunii sau a SUA, principalul factor de putere în sistemul internaţional postrăzboi rece. Investigînd aranjamentele de securitate din spaţiul asiatic este de subliniat că n-a fost dezvoltată o structură unitară de securitate la nivelul continentului în conexiune cu multiculturalismul şi cu diversitatea religioasă. Organismele de cooperare economică interasiatică, ASEAN, APEC, PECC ş.a. au încercat să creeze componente paralele de securitate. Însă
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 93 ▌ dezvoltarea acestora se confruntă cu dificultăţi din cauza că instituţiile sus-numite au fost de inspiraţie australiano-americană sau de armonizare nipono-americană şi n-au putut să se compatibilizeze obiectivelor de apărare colectivă ale diferitor state. Relevant este că în cadrul blocului confucionist s-a încercat o autonomie în materie de securitate faţă de SUA, urmărindu-se un pact de securitate regională dintre China Populară, Taiwan, Hong-Kong, Japonia, Coreea de Sud şi statele din Indochina. Această axă ar putea neutraliza focarele de instabilitate provenit din spaţiile comuniste din regiune, precum şi emergenţa unor conflicte. Unii analişti consideră că combinarea a două elemente, factorul islamic şi neutralitatea, uneori ostilă, faţă de SUA conduc spre materializarea unei matrici de securitate bazată pe principiul „Asia este a asiaticilor”. Este de menţionat că în pofida diferenţelor confesionale unele popoare din regiune întreţin legături bilaterale cordiale. Astfel, Filipinele cu populaţie majoritară catolică şi Indonezia cu cel mai mare popor musulman din lume întreţin raporturi foarte bune, în ciuda profilului confesional diferit. În arhitectura de securitate şi de putere din zona asiaticopacifică Japonia, stat monoetnic în care există o deosebită popularitate religioasă, şi-a asumat la sfîrşitul secolului XX un rol internaţional major. Unele cercuri analiste din sud-estul asiatic văd într-o perspectivă imediată transformarea Japoniei dintr-o supraputere economică într-o supraputere politicomilitară. Semnificativ este că în disonanţă cu accepţia huntingtoniană care anticipa o alianţă între axa confucionistă şi blocul islamic, există o ostilitate arabă provenită din penetrarea economică japoneză în zona Golfului. Comparativ cu anii 70-80, actualmente s-a redus prezenţa americană în Sud-Estul Asiei, această situaţie datorîndu-se concentrării puterilor regionale ale zonei de demilitarizare parţială de către SUA. Astfel, deşi nordul a solicitat o declaraţie
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43: ▌42 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120: ▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?