Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌70 Factorul confesional în relaţiile internaţionale parte din organizaţie, în India există o minoritate musulmană care depăşeşte peste 120 milioane, mai mult decît populaţia musulmană din ţările Orientului Apropiat, însă demersurile de aderare au fost refuzate. În schimb Nigeria cu 45% musulmani din numărul total al populaţiei a fost acceptată în 1986: contează nu numărul, ci controlul asupra puterii de stat. Carta Conferinţei Islamice prevede obiective de ansamblu: solidaritatea religioasă; cooperarea în domeniul economic şi social, cultural şi ştiinţific; pacea, securitatea şi justiţia; eliminarea rasismului, discriminării şi colonialismului; sprijinul luptei tuturor popoarelor musulmane pentru demnitatea, independenţa şi drepturile lor naţionale [36]. Este de subliniat că datorită împrejurărilor realizarea unora din aceste obiective este imposibilă sau se confruntă cu mari dificultăţi, provocînd ameninţări serioase la adresa securităţii şi condamnare din partea comunităţii internaţionale. Astfel, Conferinţa Islamică n-a fost fondată pentru lupta contra rasismului, structurile ei sînt îndreptate spre consolidarea cooperării economice, culturale şi ştiinţifice. În plus pe fundalul sclavajului încă în vigoare în Arabia Saudită şi Mauritania sau războiului civil pe criteriu religios şi rasial din Sudan, este delicat de a evoca lupta împotriva rasismului. Încă şi mai delicată este prevederea că „toate popoarele musulmane au dreptul la demnitate, independenţă...” în acest sens musulmanii din India, care urmăresc separarea de Dehli şi achiziţionează armament în acest scop, ar trebui să beneficieze de sprijin din partea Conferinţei Islamice. O situaţie similară este în Filipine, unde populaţia musulmană a declanşat operaţiuni de guerilă pentru a obţine interdependenţa, utilizînd pe larg cele mai violente metode teroriste. Conferinţa Islamică reflectă în acelaşi timp dezideratul musulmanilor de a consolida comunitatea islamică şi al conducătorilor politici, de a folosi religia în scopul fortificării puterii stabilite. Statele care urmează o religie trebuie să prezinte
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 71 ▌ o dimensiune comună a relaţiilor internaţionale, aceasta fiind ideea naţiunii musulmane. Iluzia unificării lumii musulmane continuă să existe, este vivace pentru a atrage statele laice să devină membri ai Conferinţei Islamice şi totodată, nu împiedică nici partajările, nici chiar războaiele. Conflictul armat între Yemenul de Nord şi Yemenul de Sud, sprijiniţi de Arabia Saudită şi de Egipt a pus în alertă lumea musulmană, iar ocupaţia Kuweitului de către Irak şi apoi războiul din golf au făcut statele-membre ale Conferinţei Islamice să utilizeze forţă unele împotriva altora. Un alt război de asemenea a opus două state – membre ale Conferinţei Islamice, Iranul şi Irakul, în care islamul a fost utilizat în calitate de mijloc de distrugere a inamicului. Teheranul a încercat să joace cartea şiită şi a făcut apel la şiiţii irakieni de a abandona Bagdadul pentru a consolida republica islamică. Importantă este atitudinea statelor musulmane laice din cadrul Conferinţei Islamice, fapt ce pare a fi o contradicţie dintre termeni. Turcia este un stat laic, nearab, cu populaţie majoritară musulmană. Laicitatea n-a fost un obstacol în calea participării la Conferinţa Islamică, cîştigînd relaţii cu ţările din Orientul Apropiat şi din „lumea a treia”, iar Conferinţa Islamică, la rîndul ei, a cîştigat un stat cu o populaţie în mare parte pro-occidentală, Turcia fiind membră a blocului Alianţa Nord-Atlantică şi pe filiera de aderare la Uniunea Europeană. La Conferinţa organizaţiei de la Teheran din decembrie 1997 partenerii musulmani i-au reproşat Ankarei relaţiile tot mai strînse cu Israelul. Preşedintele turc suleyman Demerel a reacţionat prin părăsirea forului cu o zi înainte de termen şi a anunţat apoi organizarea de manevre navale împreună cu Israel şi Statele Unite. Cele şase republici musulmane ex-sovietice devenite membre ale Conferinţei Islamice, au adus o contribuţie originală la relaţiile dintre religie şi politica internaţională. Ca şi alte societăţi dominate, ele au recurs la religie pentru a-şi
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21: ▌20 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120:
▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?