Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌108 Factorul confesional în relaţiile internaţionale ciocnirilor de interese sau a altor antagonisme: în Orientul Mijlociu mai degrabă luptă rabii cu evreii decît musulmanii cu iudeii, în Iugoslavia restrînsă sîrbii cu etnicii albanezi decît ortodocşii cu musulmanii. Bineînţeles că nu este cazul de a face abstracţie în aceste sau alte conflicte de aspectul interconfesional, cele mai mari atrocităţi de acest gen producîndu-se în timpul războiului bosniac. Aşadar, religia este un instrument politic şi de securitate în mediul internaţional contemporan, ea poate să se erijeze într-o componentă a securităţii globale. Ideea de toleranţă religioasă intra - şi transnaţională, concepţia despre substanţa divină a comunităţii, dialogul ecumenic dintre religii şi biserici sînt elemente care pot consolida componenta cooperării în mediul internaţional. Resacralizarea este reîntoarcerea la homo religiosus care ar elimina profanul şi crucificarea existenţială relevate de pasiunea umană anarhică prin definiţie, care face greu predicabilă evoluţia sistemului societal global. Libertatea religioasă poate fi cadrată pe concilierea binomului control public, autoritate statală/libertate individuală. Declaraţia din 1982 a ONU stipulează libertatea conştiinţei şi dreptul la manifestare religioasă, dar în acelaşi timp, fiecare cetăţean fiind reprezentant al societăţii civile, trebuie să fie loial statului şi instituţiilor sale, leberul-arbitru mai ales a unor secte generînd anarhie socială. Unele state au decretat religii oficiale, iar în altele pluriconfecionismul a devenit o realitate etnoreligioasă. În sistemele democratice pluraliste există două mari componente identitare: 1) dreptul şi respectul pentru comunitatea de origine culturală, lingvistică, confesională; 2) dreptul de dezvoltare a potenţialului spiritual al fiecărui individ. Echilibrul de putere al mediului internaţional poate fi conservat prin relaxarea raporturilor centru-perifirie, mari puteri – puteri mici. Sfidările religioase geopolitice ar putea fi eradicate prin echilibrarea raporturilor de putere şi eliminarea antagonismelor inutile. Numind secolul XXI „al religiilor” A.
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 109 ▌ Malraux nutrea speranţa că pluralismul fenomenului religios nu va cataliza monopolul violenţei legitime şi behaviorismul beligen al fiinţei umane, aducînd umanităţii rîvnita pace universală printr-o ordine morală sub o autoritate publică de competenţă universală. Religia este un ghid moral şi o identitate de grup, fiind un potenţial detractor sau promotor al securităţii globale. Considerăm că în linii mari potenţialul constructiv prevalează net asupra aspectelor distructive, dar care nu pot fi neglijate în numele identificării şi realizării soluţiilor de securitate.
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59: ▌58 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120: ▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?