Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 67 ▌<br />
subordonarea ierarhiilor bisericii faţă de autorităţi şi lichidarea<br />
organizaţiilor catolice pe teritoriile cucerite. Sfîntul scaun căuta<br />
apropiere cu Franţa şi alte democraţii occidentale, inclusiv cu<br />
SUA. Presa occidentală pronostica inevitabilitatea ciocnirii<br />
dintre Germania şi Vatican, dar care pînă la urmă nu s-a produs,<br />
probabil şi din cauza alegerii unui nou suveran pontif în martie<br />
1939, Papa Pin al XII-lea acordînd o atenţie sporită problemelor<br />
de politică internaţională. Sfîntul Scaun urmărea consolidarea<br />
poziţiilor bisericilor catolice şi reglementarea relaţiilor cu<br />
autorităţile naţionale, exemplul Spaniei fiind elocvent în acest<br />
sens. În timpul războiului civil biserica catolică a făcut opţiunea<br />
Franco, sperînd şi obţinînd un loc privilegiat în societate –<br />
învăţămînt religios catolic în şcolile publice, participarea de jure<br />
în instanţele publice etc. Această atitudine a creat dificultăţi cu<br />
bascii catolici, dar republicani. În 1953 Vaticanul a semnat un<br />
concordat cu Spania, „oferind o gură de oxigen unui regim<br />
autoritar desconsiderat” [35]. După 1975 dorinţa de deschidere<br />
şi reîntoarcere la democraţie, susţinută şi de reprezentanţi ai<br />
clerului, a contribuit la instaurarea monarhiei parlamentare, iar<br />
biserica a pierdut monopolul religios. Vaticanul s-a adaptat la<br />
noile realităţi şi a semnat în 1976 şi în 1979 convenţii (cu Italia<br />
în 1984), mai puţin solemne, dar identice prin rolul pe care îl<br />
îndeplinesc.<br />
Prin urmare, concordatul este forma cea mai evidentă a<br />
rolului internaţional al Vaticanului, asigurîndu-i promovarea<br />
intereselor şi exprimarea opţiunii politice. Concordatul asigură<br />
şi oficializează influenţa bisericilor catolice în cadrul statelor,<br />
deciziile politice fiind prezentate ca fiind de factură religioasă.<br />
Nu bisericile naţionale semnează un concordat, ci Roma, care<br />
urmăreşte de a deţine un rol activ în politica internaţională şi<br />
totodată, de a fi recunoscută în calitate de centru convergent<br />
ecleziastic. Misiunile diplomatice ale Vaticanului exercită<br />
funcţii duble – religioasă şi politică. În acelaşi timp, Sfîntul<br />
Scaun refuză acest drept părţilor cu care tratează. Astfel, cînd se