Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 69 ▌<br />
relaţiile cu SUA şi spiritul ei de prezervare a americanismului<br />
prin doctrina Monroe.<br />
O forţă influentă în sfera politicii externe devine clerul – de<br />
la păturile inferioare pînă la conducătorii supremi, ultimii<br />
datorită situaţiei din societate, pot participa la formarea cursului<br />
de politică externă a statului. Episcopii catolici din fiecare ţară<br />
sînt asociaţi în conferinţe, la sesiunile lor se discută şi probleme<br />
de factură internaţională. Clerul de alte confesiuni, de asemenea<br />
este participant la elaborarea cursului de politică externă a<br />
statelor lor. Fiind deputaţi în Camera Inferioară a Parlamentului<br />
din Federaţia Rusă, reprezentanţii Bisericii Ruse Ortodoxe<br />
participă activ la discutarea şi soluţionarea problemelor vieţii<br />
comunităţii internaţionale. În genere, datorită spaţiului politic şi<br />
contextului istoric în care şi-a desfăşurat activitatea, biserica<br />
ortodoxă, spre deosebire de cea catolică sau protestantă, este<br />
prezentă în politica internaţională într-o măsură extrem de mică,<br />
ortodoxia rareori fiind element integrator pe plan internaţional.<br />
O figură importantă în politica internaţională este Dalai-lama<br />
care promovează ca regulă o politică nonviolentă. În islam nu<br />
există biserică sau acţiune politico-religioasă în accepţie<br />
occidentală.<br />
Islamul, în schimb, are la dispoziţie Organizaţia Conferinţei<br />
Islamice, care nu este o organizaţie musulmană creată de<br />
moscheie, ci una internaţională a statelor musulmane, urmărind<br />
imprimarea unei forme politice a iluziei de „naţiune islamică”,<br />
care înglobează toţi credincioşii. Statele în care populaţia este<br />
masiv musulmană, fac parte din organizaţie, pe cînd în cele cu<br />
populaţie mixtă sînt posibile două variante: dacă musulmanii<br />
formează pătura superioară a societăţii şi controlează puterea de<br />
stat, cum ar fi de ex. în Sudan, statul poate deveni membru al<br />
Conferinţei Islamice şi din contra, dacă musulmanii sînt în<br />
inferioritate numerică şi politică, statul nu este acceptat, chiar<br />
dacă face demersurile cuvenite. În Israel comunitatea<br />
musulmană alcătuieşte 15%, dar nu se pune problema ca să facă