Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

▌76 Factorul confesional în relaţiile internaţionale
şi alte întrebări provoacă necesitatea unui răspuns generalizator
la întrebarea de fond: religiile influenţează asupra politicii
statelor sau acestea îşi justifică politica prin recurgerea la
religie?
Cazul extrem de influenţă asupra politicii este cel cînd
bisericile impun statele să recurgă la război, indiferent că este
„război sfînt” în numele protejării credincioşilor, spre exemplu,
a musulmanilor din Bosnia sau binecuvîntarea armelor nu doar
pentru apărarea patriei, ci şi în vederea atacării altora. Mai
frecvent este apelul bisericilor pentru a salva fraţii de credinţă
oprimaţi în alte ţări: catolicii în China, bahaii în Iran, budiştii în
Vietnam etc. În acelaşi context se înscrie dorinţa de a organiza
acordarea asistenţei umanitare victimelor catastrofelor naturale
şi războaielor civile.
Un aspect important al activitatăţii pe plan internaţional al
religiilor şi bisericilor este prezenţa lor în cadrul ONU. Dat fiind
că după cel de-al II-lea război mondial ONU a devenit
principalul factor de decizie în conflictele internaţionale, nu este
surprinzător că religiile şi bisericile au căutat să fie reprezentate
prin mai multe organizaţii neguvernamentale pe lîngă ONU şi
instituţiile ei specializate. Majoritatea confesiunilor au la
dispoziţie birouri care urmăresc în de aproape activităţile ONU,
asumîndu-şi rolul de grupuri de presiune şi încercînd ca în
rezoluţiile şi recomandările, rapoartele şi analizele elaborate şi
adoptate să se ţină cont de interesele lor. Aceste ONG se
repartizează în grupe confesionale separate de bărbaţi şi femei,
sindicalişti şi studenţi etc. pentru a mări numărul de canale de
comunicare. Totodată, ONG religioase pierd din autoritatea
morală din cauza că lupta între ele în probleme de credinţă şi
prestigiu.
Unele biserici au decis să-şi unească eforturile pentru a-şi
spori rolul internaţional. Astfel, în 1905 a fost creată Alianţa
Mondială Baptistă în scopul de a organiza asistenţa materială a
membrilor săi, iar apoi de a interveni în alte domenii decît strict