Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
▌62 Factorul confesional în relaţiile internaţionale<br />
2. Influenţa mijlocită asupra fundamentelor sociale şi<br />
morale, impactul cărora contribuie la formarea politicii externe a<br />
statului, determină caracterul ei, contabilizînd interesele politice<br />
şi economice.<br />
3. Influenţa prin intermediul unei personalităţi, care<br />
confesează o anumită religie, este actor politic şi impune<br />
concepţiile sale altor factori de decizie, contribuindu-se la<br />
apariţia sau dispariţia „imaginii inamicului”, instituirea unei<br />
atmosfere de ostilitate sau de bună vecinătate pe arena mondială.<br />
Un rol fundamental revine cultului conducătorului comunităţii<br />
religioase, personificării activităţii de politică externă pe care o<br />
exercită. Papa de la Roma dispune de libertate mai mare în<br />
înfăptuirea politicii externe decît orice alt şef al uni stat obişnuit,<br />
iar Ayatollahul Homeyni, dispunînd de posibilităţi aproape<br />
nelimitate, a schimbat principial raportul de forţe în Orientul<br />
Mijlociu.<br />
Punctînd asupra factorului moral-etic, doctrinele religiilor<br />
universale accentuează că prezenţa forţelor confesionale în sfera<br />
de relaţii internaţionale principial se deosebeşte de activitatea<br />
altor actori ai vieţii internaţionale: în fiecare ţară se folosesc<br />
acele principii şi idei care corespund cel mai adecvat<br />
necesităţilor concrete. Factorul religios îşi găseşte manifestare în<br />
politica externă şi în relaţiile interstatale nu în formă pură, ci în<br />
diferite interacţiuni. Experienţa istorică denotă că religia se<br />
supune reformării sub influenţa consecinţelor externe,<br />
transformîndu-le, la rîndul ei. E. Durkheim vede în religie un<br />
mijloc de consolidare a societăţii pe contul unităţii dintre individ<br />
şi socium. Această teză, într-un sens mai larg, include şi părţile<br />
integrante ale comunităţii internaţionale. Nefiind încadrată în<br />
frontierele de stat, religia, cosmopolită prin caracter, este în stare<br />
să apropie diferite forţe sociale, popoare şi ţări. Astfel, sub<br />
drapelul verde al islamului, Organizaţia Conferinţei Islamice<br />
uneşte aproape cincizeci de state plasate în mai multe ierarhii,<br />
iar valorile creştine din Europa alcătuieşte acel numitor care