Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌4 Factorul confesional în relaţiile internaţionale INTRODUCERE Sfîrşitul sec. XX, începutul sec. XXI sunt bogate în paradoxuri şi surprize. Multe dintre fenomenele care păreau a fi importante în trecut şi cu şanse mari de a rămîne în istorie şi în memoria oamenilor au fost uitate şi din contra, alte aspecte ale activităţii umane ce-şi pierdu-se relevanţa, şi-au anunţat revenirea şi se manifestă tot mai intensiv. Atenuarea confruntării ideologice dintre liberalism şi socialism a provocat criza identităţii politice şi sociale care, la rîndul ei, a favorizat reapariţia identităţilor religioase şi etnice, replieri identitare, mai ales în jurul doctrinelor religioase. Multe componente sociale ale comunităţii mondiale se află în căutarea propriei identităţi, contribuind astfel la înflorirea şi totodată fragmentarea culturii în epoca postmodernismului. Eternelor căutări spirituale vine să răspundă în primul rînd marile religii, care fac apel la valorile dreptăţii, cinstei, solidarităţii, opunîndu-le corupţiei, injustiţiei, inegalităţii, lipsei de morală. Religiile fiind însă un organism bine instituţionalizat şi reprezentate de structuri ierarhizate şi autoritare nu întotdeauna reuşesc să supună influienţei, or individul imediatei contemporanităţi nu este tocmai dispus să suporte autoritatea, mai mult autoritarismul. El nu doreşte ca într-o chestiune atît de importantă şi de intimă cum este legătura sa cu divinitatea să se supună unor autorităţi cu statut de mediator. Deaceea aderarea la credinţele cu ordine internă liberală sau la cele paralele nu este întîmplătoare. Pe de altă parte unii indivizi, grupuri şi comunităţi sociale recurg la religiile care prin constituţia lor sunt apte de a forma conştiinţe dogmatice, inocula fanatismul, provocînd fundamentalismul conservator, agresiv şi revoluţionar, precum fenomenul integrismului. Ambele categorii – fundamentalismul
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 5 ▌ şi integrismul reflectă în primul caz tendinţa de a reveni la geneză, la sursa purităţii religioase, cea de-a doua noţiune reprezentînd voinţa de a impune obstacol celuilalt, de a demonstra nerespectul, refuzînd dialogul. Integrismul se asociază cu ambiţuiile cuceririi puterii politice, inclusiv prin violenţa armată. Ultimii două sute de ani harta divizării lumii între religii a fost practic invariabilă. În ultimile decenii însă, din cauza megamişcărilor demografice provocate de revoluţia mijloacelor de comunicare, religiile au cunoscut evoluţii geografice esenţiale, alimentînd şocuri ale culturilor care au provocat revendicări regionale sub formă de războaie identitare şi de afirmare. Modul de exprimare a credinţei, fiind un fenomen cultural prin excelenţă, se înscrie fără rezerve în geopolitica culturilor şi a civilizaţiilor. Pe fundalul intensificării acestor procese, redevenirea religiilor în calitate de actori importanţi al relaţiilor internaţionale se înscrie într-un context mai larg de redefinire a sistemului internaţional şi a ordinii internaţionale postbipolare, de edificare a unei noi arhitecturi a securităţii internaţionale. Conform lui I. Ramonet, principalele patru conflicte pe plan internaţional din ultimii ani sunt, cel puţin parţial, religioase: Kosovo (ortodocşii şi musulmanii), Caşmir (musulmanii şi hinduşii), Timorul de Est (musulmanii şi catolicii), Cecenia (ortodocşii şi musulmanii). Mai sînt şi alte conflicte endemice: Orientul Mijlociu (evreii şi musulmanii), Balcanii (ortodocşii, catolicii şi musulmanii), Irlanda de Nord (catolicii şi protestanţii), Afganistanul (fundamentaliştii şi moderaţii), Sudanul de Sud (musulmanii, creştinii), Algeria (fundamentaliştii şi moderaţii), Cipru (ortodocşii şi musulmanii), Karabahul de Munte (creştinii şi musulmanii), Tibet (ateii şi budiştii) etc. S. Huntington elaborînd modelul războaielor contemporane pune la baza acestora conflictul civilizaţional-religios, reprezentînd motivaţia de bază în procesul demobilizărilor totale.
Page 2 and 3: ▌2 Factorul confesional în rela
Page 54 and 55:
▌54 Factorul confesional în rela
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
▌100 Factorul confesional în rel
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120:
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?