Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

▌90 Factorul confesional în relaţiile internaţionale
otomană abia în secolul al XIX-lea şi partea europeană a Uniunii
Sovietice [50].
Scenariile de acest gen, provenite ca regulă din mediile
academice şi de informare în masă, axate pe criteriul
civilizaţional, avînd la bază religiile, nu sînt lipsite de sens şi de
semnificaţie, chiar dacă Uniunea Europeană şi NATO au făcut
publice condiţiile de aderare, care pun accentul pe alte
dimensiuni. Invitarea în 1997 a celor trei state central-europene
de a adera la alianţa Atlanticului de Nord şi componenţa listei
celor zece candidaţi la integrarea în Uniunea Europeană, pe de o
parte, şi plasarea ţărilor sud-est-europene de sorginte ortodoxă în
eşalonul secund acordă credit de încredere acestor scenarii, deşi
oficial au fort respinse, subliniindu-se inadmisibilitatea divizării
Europei printr-o nouă cortină de fier. De fapt, geopolitica
alianţei nord-atlantice nu a putut fi corelată doar cu
suprapunerea grupului catolico-protestant de la Vysegrad peste
un centru tradiţional de putere din Europa Centrală din Epoca
Modernă – Imperiul Habsburgic. Vysegradul este o centură de
securitate a Germaniei care funcţionează sub egida ei şi ascunde
antagonismul polono-ceh pentru unele pămînturi şi ungaroslovac
în problema minorităţii maghiare. În acelaşi context,
reaşezarea geopolitică a Europei de Sud-Est prin defederalizarea
iugoslavă este conexă cu tendinţa Germaniei de a reconstitui
spaţiul tradiţional de influenţă pe care partenerii mediteranieni
din UE, Italia şi Grecia nu pot să-l stabilizeze. Chiar dacă
fantoma reluării unei confederaţii danubiene sau a Imperiului
Austro-Ungar într-o formulă renovată nu mai sînt credibile,
refacerea unui complex politico-economic sub egida germană
poate fi posibilă. A. Fontaine consideră că „susţinerea
separatismului sloven şi croat şi integrarea Austriei în UE
conduc spre refacerea Europei Danubiene de rezonanţă
germanică, generînd o antinomie între construcţia comunitară şi
„balcanizarea” Europei Centrale. Conform lui C-U Schierup,
„criza iugoslavă a oferit ocazia revenirii Germaniei cu un rol de