Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

▌68 Factorul confesional în relaţiile internaţionale
stabileau relaţii diplomatice cu statul Israel, Vaticanul a făcut
cunoscut refuzul său de a acredita un agent diplomatic de carieră
de la Tel-Aviv, care a făcut studii religioase şi a obţinut titlul de
rabin, dar n-a exercitat rabinatul. Această ordine imprimă o
dimensiune religioasă unui acord interstatal.
Vaticanul nu ezită să fie parte a unor alianţe care pot apărea
ca surprinzătoare. Din raţiuni teologice biserica catolică se
opune avorturilor şi controlului naşterilor, fapt ce impune
politicilor interne ale statelor, ca legislaţia să se inspire de la
biserică. Graţie Vaticanului biserica catolică este singura
biserică ce poate îndeplini un rol oficial atît religios cît şi politic,
această dihotonomie nefiind limitată nu numai la arena
internaţională, dar regăsindu-se şi în societăţile naţionale.
În acelaşi timp, graţie tendinţelor autonomiste ale
bisericilor naţionale, Vaticanul nu mai este un centru influent
de putere. „Cadilismul” bisericilor naţionale s-a manifestat mai
ales în anii 80 ai secolului XX prin contestarea hegemoniei
politice a Sfîntului Scaun de către unii cardinali şi episcopi
latino-americani. În replică, Vaticanul a anunţat în 1992 o
„nouă evanghelizare” a Americii Latine. În 1993 la Conferinţa
Religiilor Latino-Americane a fost anunţat programul catolic
de evanghelizare, dar care a fost denunţat de celelalte segmente
religioase şi etichetat ca fiind „idelogic”, iar ofensiva sectelor
neoprotestante, în deosebi a penticostalilor, s-a soldat cu
penetrarea lor în cercurile superioare decizionale sudamericane
şi alterarea imaginii unui „continent catolic”. În
jocul politic intern actorii necatolici au devenit factori
importanţi de putere, votul lor fiind decisiv în alegerea
preşedinţilor guatemalez J. Seranno şi peruanez A. Fujimori.
De fapt, la nivelul religionalismului America Latină n-a
dezvoltat un naţionalism sud-american axat pe un catolicism
rigid şi tradiţionalist, iar lipsa unui pol de putere pe axa hispanocatolică
a modificat şi raporturile latino-americane, în special în