Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌20 Factorul confesional în relaţiile internaţionale făcînd altceva decît să adîncească separatismul corpului politic comun, Iugoslavia, între croaţi, sîrbi şi bosniacii musulmani” [8]. Considerăm că ambele aprecieri nu sînt lipsite de adevăr: conflictul din Bosnia n-a fost unul exclusiv sau preponderent religios, însă cele mai mari atrocităţi săvîrşite pe bază confesională în spaţiul ex-iugoslav sînt atestate în decursul acestui război. O altă problemă inflamabilă a fost recunoaşterea diplomatică a Macedoniei ex-iugoslave. Cînd unele ţări-membre ale Uniunii Europene au trimis misiuni diplomatice la Skopje, guvernul grec s-a declarat ameninţat de „occidentalismul european”, proclamînd „existenţa moştenirii bizantine” şi a „fraternităţii ortodoxe”, şi pronunţîndu-se împotriva „pangermanismului susţinut de vatican”. În situaţia creată, Uniunea Europeană invită Grecia la un „comportament rezonabil”, avertizînd-o cu o eventuală intervenire pe lîngă Curtea Europeană de Justiţie pentru „naţionalismul religios arhaic” pe care-l manifestă. De fapt, teoria „Europei tribale”, de asemenea, se bazează pe un conţinut civilizaţional-religios bine precizat şi determinat, dar care aduce prejudicii spiritului paneuropean, trasînd o „cortină de catifea”. Precizăm că şi bipolaritatea din perioada războiului rece a conţinut în structura ei axe cultural-religioase şi alianţe edificate pe bază de valori, discursurile politice a celor două tabere incluzînd frecvente referiri la aspectele religioase: „cruciada împotriva bolşevismului” sau „lupta împotriva misticismului imperialist”. Logica raporturilor de putere în afacerile internaţionale ţine de balanţa puterilor pe scară internaţională. Fundamentarea conflictelor pe bază cultural-religioasă nu este cel mai potrivit model de articulare a relaţiilor internaţionale din perioada postrăzboi rece. Distincţiile culturale se alternează mai greu decît cele economice sau politice, „imaginea celuilalt” continuînd cu „războiul imaginilor” etnocentriste, cu derapaje de protocronism cultural. Conform lui S. Huntington, „o civilizaţie
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 21 ▌ este semnificaţia umană – cea mai profundă şi cea mai amplă identitate culturală pe care-l au indivizii” [9]. Statul-naţiune este motivat în acţiunile sale externe şi de variabila culturalreligioasă. Faptul că naţiunile şi grupurile de naţiuni vor fi cele antrenate în conflictul de factură culturală denotă accelerarea procesului de desecularizare a sistemului internaţional. Multiculturalismul este o trăsătură fundamentală a spectrului de civilizaţie a lumii contemporane. Faptul că lumea nonoccidentală are o altă viziune despre modelarea raporturilor de putere pe scară globală nu presupune expres că aceasta va intra în conflict cu Occidentul, care, conform teoriei ciclurilor hegemonice propuse de R. Gilpin şi Imn. Wallerstein, este în culmea puterii sale ca civilizaţie, însă imaginea „declinului” său relativ este tot mai vizibilă. De asemenea, este discutabilă teza conform căreia, procesele economice reduc din identitatea actorilor, din cauza că regionalismul şi „spiritualizarea frontierilor” alcătuiesc formula prin care majoritatea statelor promovează o politică economică externă activă – SUA, Japonia ş.a. Conceptul de geoeconomie nu poate fi contracarat de cel de georeligie, fiecărui revenindu-i poziţia şi semnificaţia sa. Mecanismul generator de conflicte este de natură geopolitică, deoarece mapamondul este partajat geoeconomic şi geopolitic, elemente care transced diferenţele dintre civilizaţii şi aspectul lor religios. Din perspectiva reevaluării sistemului internaţional contemporan sursele de conflict motivate religios nu trebuie nici subapreciate, nici absolutizate în analizele de politică externă. Subaprecierea sau absolutizarea acestei componente abordate ca o integritate totală în politica mondială pare să genereze accente exagerate, însă mediul de analiză ştiinţifică trebuie să păstreze ponderaţie şi echilibru în evaluare.
Page 2 and 3: ▌2 Factorul confesional în rela
Page 70 and 71:
▌70 Factorul confesional în rela
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
▌100 Factorul confesional în rel
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120:
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?