Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
▌80 Factorul confesional în relaţiile internaţionale<br />
a statelor arabe, însă acest fapt nu presupune expres că ar<br />
determina plenar politica acestor ţări.<br />
Nu mai puţin paradoxală este poziţia unor grupuri religioase<br />
faţă de Israel. S-ar părea că trebuie de aşteptat ca sinagogile să-i<br />
fie favorabile, iar bisericile defavorabile. Din contra, templurile<br />
evreieşti reformate, din SUA, promovează un discurs critic la<br />
adresa Israelului, care este lansat în funcţie de idealurile laice<br />
occidentale, fără a trasa o legătură evidentă cu iudaismul. Ele<br />
invocă pluralismul religios intraevreiesc, adică recunoaşterea<br />
conversiunilor reformate în Israel, vorbesc de procesul de pace,<br />
dar fără a face vre-o referinţă la dreptul poporului evreu, la<br />
Pămîntul lui Israel şi se declară în favoarea abandonului<br />
Locurilor Sfinte evreieşti etc. În acelaşi timp bisericile<br />
evangheliste exprimă susţinere Israelului în numele unei<br />
interpretări religioase a evenimentelor internaţionale: profeţii<br />
biblici au prezis reîntoarcerea poporului evreu pe teritoriul său,<br />
care este asociată cu un preludiu al celei de-a doua veniri a lui<br />
Isus Hristos şi deci, suportul Israelului este ceva pios pentru un<br />
creştin. Indiferent de riscurile politicii internaţionale, Israelul ca<br />
stat este indispensabil mîntuirii. În timpul unei vizite din 1997 a<br />
Primului Ministru al Israelului în SUA, B. Netanyahou a fost<br />
huiduit de evreii reformaţi şi aclamat de creştinii evanghelişti.<br />
Sugestibil este că aceste luări de poziţie au fost supuse analizei<br />
de către strategii de la Departamentul de Stat în vederea<br />
încercării de a determina susţinerea din partea diferitor segmente<br />
a electoratului a politicilor internaţionale ale SUA.<br />
Aşadar, în sistemul internaţional dominat pe larg de către<br />
state rolul religiilor este în acelaşi timp real şi limitat. Întrebarea<br />
subtextuală a lui I. Stalin cu privire la numărul de divizii de care<br />
dispune Papa, este expresia tendinţei generale de a evita tratarea<br />
contradictorie a Vaticanului ca expresie a „Europei vaticane”.<br />
Cu excepţia bisericii catolice, alte confesiuni majore n-au în<br />
frunte un lider incontestabil. Există mai multe curente religioase,<br />
deseori divizate în biserici, inclusiv cea catolică, care însăşi se