Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌96 Factorul confesional în relaţiile internaţionale dezvoltat francofonia, privită ca instrument al apărării interesului naţional care reprezintă comunitatea hexagonului înscris în „graniţele naturale” şi plasat deasupra clivajelor geografice, religioase şi ideologice. Esenţa teoriei „Statelor înfrăţite”, autor H.D.S. Greenway constă în dezvoltarea sistemelor de alianţe în baza ideologiei politico-religioase şi a unui cod comun de valori. Conflictele din epoca postrăzboi rece se încadrează în această schemă de putere ale cărei bază sînt religiile. Astfel, războiul din Golf a provocat formarea imaginii unei agresiuni occidentale, în primul rînd americane, nu doar împotriva Irakului, dar a întregii lumi islamice. În acest sens preşedintele Irakului Ali-Akbar Rafsanjani a chemat la războiul sfînt antioccidental: „lupta împotriva agresiunii americane, lăcomiei, planurilor şi politicii SUA va continua ca djihad şi oricine va fi omorît în acestă luptă va fi un martir”. Suveranul hasemit Husein al Iordaniei, de asemenea, a făcut o remarcă dură: „războiul din Golf este împotriva tuturor arabilor şi tuturor musulmanilor, nu doar împotriva Irakului”. Sindromul „ţărilor-surori” s-a resimţit şi în spaţiul ex-URSS. Astfel, acţiunile militare armene din anii 1992-1993 au provocat luări de poziţii dure la Ankara, unde majoritatea clasei politice a promis sprijin azerilor. Liderul islamic N. Erkbacan a declarat în acest sens: „Sîntem o naţiune turcă avînd aceleaşi sentimente cu azerii... ne întrebăm dacă sîntem serioşi vorbind despre continuarea politicii noastre neutre. Poate ar trebui de demonstrat Armeniei că există o Turcie mare în zonă”. Aceeaşi idee a fost exprimată de Preşedintele TۥOzal: „Turcia trebuie puţin să-i sperie pe armeni”. Escaladarea conflictului urmărea crearea unui cap de pod islamist în Transcaucazia, lumea islamică, anunţînd că nu va tolera dezmemebrarea Azerbadjanului. Variabila religioasă a conflictului din spaţiul iugoslav a avut o derulare de iniţiative diplomatice de forţă coercitivă. Vaticanul
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 97 ▌ a susţinut independenţa slavilor sudici catolici, recunoscînd Slovenia şi Croaţia înaintea structurilor europene, iar Germania a potenţat acest proces, declanşînd „principiul dominoului” în problema recunoaşterii lor de către concertul de putere european. Pe de altă parte, Rusia care a conservat sentimentul de centru al lumii ortodoxe, a susţinut Belgradul. Lumea islamică, de asemenea, s-a solidarizat, acuzînd occidentul că nu apără interesele bosniacilor musulmani. Iranul a făcut apel către musulmanii din toate ţările să furnizeze ajutor militar pentru fraţii din Bosnia. Din perspectivă emoţională şi istorică conflictul bosniac poate fi asemănat cu războiul civil din Spania, prin implicarea forţelor externe în sprijinul forţelor beligerante. Federaţia Rusă a demarat strategia de recuperare a influenţei în fostul spaţiu unional, încercînd refacerea unui bloc compus din republicile ex-sovietice. Însă variabilei religioase îi revine un rol minimal, din cauza că Ucraina dă dovadă de separatism religios şi de reticenţe faţă de aceste planuri, nedorind repetarea experienţei din trecut, pe de o parte, iar pe de alta, flangul de sud este ocupat de unele republici musulmane. Prin urmare, vectorul religios este un atribut de putere în relaţiile internaţionale, stabilitatea internaţională conţine în mod necesar şi o falie georeligioasă care poate fi transformată într-o placă tectonică prin acumulări critice de „celule de criză”: războiul bosniac, războiul din Kosovo, războiul din Macedonia, coicnirile din subcontinentul indian, conflictul dintre catolici şi protestanţi din Irlanda de nord ş.a.. Conform lui R. Palmer, pacea universală urmărită de papalitate n-a eliminat în totalitate războaiele religioase. „Războaiele religiilor luaseră sfîrşit în 1793 şi începeau războaiele popoarelor, iar principiul naţionalităţilor şi mişcările identitare erau legitimate şi din perspectivă religioasă. Resurecţia naţională şi religioasă a fost puternică chiar la sfîrşitul revoluţiei industriale europene, Europa creştină fiind sfîşiată în secolul al XX-lea de un mare război civil european format din primul război mondial, a doua
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47: ▌46 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120: ▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?