Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
▌40 Factorul confesional în relaţiile internaţionale<br />
Sistemul politic şi administrativ prin trăsăturile sale<br />
centralizate sau descentralizate, taxare directă sau indirectă,<br />
bipartidism sau pluripartidism etc., contribuie la crearea culturii<br />
politice proprii fiecărui stat. Chiar dacă sînt branşe ale unei<br />
biserici transnaţionale ori dau dovadă de o instituţionalizare<br />
redusă şi nu respectă autorităţile religioase din alte ţări, bisericile<br />
funcţionează în interiorul statelor şi ale societăţilor naţionale.<br />
Legăturile formale sau neformale pe care le deţin cu alte biserici<br />
nu sînt un obstacol în calea respectării cadrului politic, iar<br />
influenţa politicii asupra religiei poate fi un reflex de adaptare a<br />
bisericilor la schimbările politice. Astfel, toate religiile din ţările<br />
Europei Occidentale au constituit sau se află în plin proces de<br />
creare a instanţelor care corespund frontierelor Uniunii<br />
Europene.<br />
Aşadar, la baza interconexiunii dintre politică şi religie se<br />
află dezvoltarea, diferenţierea şi integrarea societăţii. Această<br />
relaţie nu este întruchiparea naturii sacre a puterii de stat,<br />
exprimată într-un sistem religios, ci poate căpăta legitimitate ca<br />
fiind carismatică, bazată ori pe elementul divinizării, ori pe<br />
manifestarea unor talente deosebite. Relaţia religiei cu sistemul<br />
politic se distinge în dependenţă de caracterul acesteia, care este<br />
de două tipuri: religii populare sau naţionale ce reprezintă o<br />
parte dintr-o unitate socială şi religii universale ce nu aparţin la<br />
o grupă socială în exclusivitate.<br />
În primul caz relaţiile religiei cu puterea de stat se disting<br />
prin loialitate, în cel de-al doilea, nu sînt identice cu loialitatea,<br />
fiind puse temeliile pentru eventuale conflicte. În ambele cazuri,<br />
însă, religia exercită în raport cu sistemul politic funcţia de<br />
legitimizare, oferind fundamentarea caracterului suprem şi<br />
definitiv care nu pot fi puse sub semnul întrebării de către<br />
circumstanţe de ordin aleator. Religiile populare ca regulă au<br />
alcătuit un suport sigur pentru puterea de stat, procurîndu-se de<br />
fapt o interdependenţă care devine mai evidentă atunci cînd<br />
acţiunile rituale de importanţă statală urmau să fie îndeplinite de