Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Valentin Beniuc, Victor Juc 7 ▌
DIMENSIUNEA CONFESIONALĂ
A SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE: ASPECTE
TEORETICO-METODOLOGICE
Sfîrşitul războiului rece a condiţionat modificarea esenţială a
structurii sistemului internaţional, iar depolarizarea ideologică a
contribuit la aprofundarea diversităţii cultural-civizaţionale a
lumii din perioada postindustrială. Structura policentristă şi
asimetria sistemului internaţional, schimbarea direcţiei globale
de conflict şi replierile identitare, în cadrul cărora factorului
confesional îi revine dacă nu un rol determinant, cel puţin unul
important, sînt provocările noi la adresa securităţii globale.
Ţinînd cont de performanţele tehnologiilor înalte şi de nivelul de
dezvoltare a mijloacelor de comunicare, riscurile extinderii
ameninţărilor punctate şi a conflictelor sînt în creştere, mai ales
pe fundalul apariţiei noilor actori.
Fiind o componentă inalienabilă istoriei omenirii, religia este
integrată în societate şi în cultura ei. J. Fraser susţine că religia
şi cultura religioasă sînt un pas important pentru dezvoltarea
societăţii, iar J. Wasch aprofundează ideile de acest conţinut prin
teoria esenţei metasociale a religiei. Conform acestei teorii,
religia nu este identică cu credinţele, ritualurile şi instituţiile în
schimbare, care fac parte din realitatea socială, ci trebuie
concepută ca sursă a existenţei umane, a alianţei omului cu
Dumnezeu. De pe poziţii mai moderate în spiritul funcţionalist
M. Weber consideră religia o parte integrantă a procesului social
şi tinde s-o înţeleagă ca pe un factor al schimbărilor sociale, pe
cînd pentru E. Durkheim ea alcătuieşte mai întîi de toate baza
integrităţii şi stabilităţii societăţii. T. Hobbes şi D. Hume
punctează că religia fiind reprezentarea mitologică a structurilor
sociale, afirmă valorile societăţilor umane, ancorîndu-le în