Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌88 Factorul confesional în relaţiile internaţionale Rusă însăşi se confruntă cu sindromul secesionismului, criza cecenă fiind relevantă în acest sens. Cecenii şi-au propus crearea unui stat islamic fundamentat pe principiile normative musulmane. Cert este că deşi cei 70 de ani ai propagandei ateiste şi patriotismului sovietic au fost foarte virulenţi în dezvoltarea conştiinţei identitare, islamul a fost un factor coagulant în conservarea spiritului naţional a fostelor republici unionale din Asia Centrală. Rusia s-a implicat în conflictele din spaţiul postsovietic, inclusiv cel transnistrean, asumîndu-şi misiunea de forţă de menţinere a păcii, mediator şi garant, urmărind totodată, eliminarea deficitului de securitate, dar şi de sporire a prezenţei sale în zonele de interes. Depolarizarea ideologică şi triumful valorilor liberale au dezvoltat în mediul analitic occidental mitul „Europei tribale”. Conform lui K. Popper, Europa de est a revenit la epoca comunităţilor tribale prin precizarea structurilor identitare statale pe baza drepturilor istorice. R. Dahrendorf susţinea în 1991 că „ceea ce se desfăşoară în Iugoslavia, în părţile occidentale şi meridionale ale Uniunii Sovietice, în Cehoslovacia şi România este un proces de reîntoarcere la existenţa tribală” [45]. J. Attali, J. Miller ş.a. consideră, în acest sens, că reîntoarcerea la „Europa tribală” reprezintă un proces condiţionat de dispariţie a stabilităţii bazate pe teroarea nucleară, de crearea unor fisuri în sistemul de securitate europeană graţie apariţiei naţionalismelor şi tribalismelor identitare. P.Valery demonstrează că mitul unificator al Europei rezidă în mesajul greco-roman şi spiritualitatea iudeocreştină, acestea fiind fundamentele civilizaţiei europene [46]. Însă unii analişti şi oameni politici occidentali au separat în anii 90 spaţiul geopolitic central şi est-european în două zone, în calitate de criteriu servind în cea mai mare măsură modelul civilizaţionist hutingtonian. Prima zonă - catolico-protestantă, legată de civilizaţia occidentală şi reprezentată de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia şi Croaţia, care aparţin civilizaţiei romane, chiar dacă în unele dintre aceste state există majorităţi
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 89 ▌ protestante ce au acuzat temporalitatea Vaticanului; cea de a doua - ortodox-bizantină, articulată pe filiaţia medievală grecoslavonă şi reprezentată de România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia, care provin din civilizaţia bizantină. S. Huntington consideră că Europa se termină acolo unde încep islamul şi ortodoxia [47], linia de demarcaţiune dintre spaţiile de civilizaţia catolică, protestantă şi ortodoxă fiind în coincidenţă cu divizarea istorică dintre Imperiul Austro-Ungar şi imperiul Otoman. W. Wallace partajează Europa anului 1500 printr-o linie de demarcaţiune, separînd Transilvania de restul României, Croaţia şi Slovenia de restul fostei Iugoslavii. T. Jundt sublinia în 1996 că Uniunea Europeană se va extinde asupra vechilor centre ale Imperiului habsburgic, care sub influenţa religiei şi gîndirii politice occidentale, precum şi a experienţei capitalismului antebelic, au înregistrat performanţe la capitolul reforme. Ele au obţinut promisiunea din partea NATO că le va include în structura sa în cazul dacă ating anumite standarde economice şi politice la capitolul democraţie, pe cînd statele care nu vor fi integrate sub umbrela de securitate şi în sistemul de apărare colectivă ale acestei organizaţii, vor forma „umbrela bizantină” [48]. La începutul aceluiaşi an 1996 în magazinul Internaţional Herald Tribune a fost înserată o radiografie a situaţiei statelor central şi est-europene din perspectiva aderării lor la alianţa nord-atlantică: scenariul prezentat prevedea ca extinderea NATO se va limita la ţările care au făcut parte din complexul geopolitic al Imperiului Habsburgic, iar ţările bizantine vor fi lăsate într-o „zonă gri” [49]. M. Howard divizează Europa neoccidentală în două părţi: Europa Centrală ce include teritoriile ce au format creştinătatea occidentală - vechile ţinuturi ale Imperiului Habsburgic, Austria, Ungaria şi Cehoslovacia, alături de Polonia şi Germania şi „Europa de Est” ce însumează regiunile ce s-au dezvoltat sub auspiciile Bisericii Ortodoxe - comunităţile din Zona Mării Negre (Bulgaria, România), care s-au eliberat de sub dominaţia
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39: ▌38 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120: ▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?