Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌44 Factorul confesional în relaţiile internaţionale aducînd în calitate de exemplu situaţia din SUA şi subliniind că numai astfel această instituţie poate să-şi sporească substanţial popularitatea [16]. În acelaşi context, T. Parsons consideră că societatea se diferenţiază şi religia îşi pierde calitatea de „imagine sfîntă”, transformîndu-se în una dintre multiplele sfere ale vieţii sociale şi devenind o cauză privată. Această situaţie însă, nu înseamnă că religia ar fi pierdut din importanţă în raport cu individul şi societatea. Pentru individul care a căpătat posibilitate să-şi aleagă conştient credinţa religioasă, eliberînduse de impunere din partea bisericii, religia devine mai de preţ. Civilizaţia occidentală s-a constituit pe bază creştină şi omul contemporan trăieşte în condiţiile unui sistem care a absorbit valorile şi ideile creştine, aflăndu-se sub influenţa lor directă sau indirectă. Chiar dacă nu este conştient de acest fapt, omul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu etica creştină şi se comportă sub influenţa religiei, devenită „invizibilă” [17]. De fapt, „religia civilă” exercită eficient funcţia de susţinere a încrederii în caracterul legitim al puterii politice în societăţile democratice, o trăsătură esenţială ale cărora fiind pluralismul. Nu trebuie de identificat pluralismul şi pluriconfesionalitatea societăţii, aceasta din urmă manifestînd toleranţă faţă de religiile prezente, deşi nu este exclusă existenţa unei religii de stat. Toleranţa religioasă constă în faptul că cetăţenilor li se acordă libertatea opţiunii credinţei, dar se păstrează o legătură strînsă între stat şi religia oficial legiferată, atitudinea faţă de religie fiind o cauză politică. Pluralismul într-o societate democratică semnifică tendinţa de întrerupere, cel puţin teoretic, a legăturii dintre politică şi religie, proclamînd religia drept cauză privată a cetăţenilor. Într-o societate pluralistă religia în calitate de „religie civilă” influenţează asupra comportamentului politic al individului, cum ar fi: atitudinea faţă de legi, loialitate sau opoziţie faţă de guvern, participarea la alegeri şi opţiunea pentru un concurent electoral sau altul.
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 45 ▌ În societăţile tradiţionale însă, influenţa unei sau altei religii asupra individului este ca regulă mijlocită prin faptul că ori se produce în calitate de simbol naţional sau de stat în cazul existenţei unei „religii de stat”, ori reprezintă interese particulare îmbrăcate în veşminte religioase. În cazul al doilea religia în calitate de instituţie influenţează asupra politicii, punîndu-se în serviciul unui grup şi susţinîndu-l în trasarea scopurilor şi determinarea mijloacelor sau adoptarea deciziilor. În interiorul organizaţiilor religioase pot să se producă discuţii ce vizează problemele admisibilităţii includerii instituţionale directe în viaţa politică, activităţii politice şi condiţiilor acesteia. Astfel, în cadrul Bisericii ortodoxe ruseşti se discută dacă un preot ortodox poate să se ocupe cu activitatea politică în calitate de deputat. Cert este că o asemenea activitate este desfăşurată în diferite forme atît de organizaţiile religioase cît şi de membrii lor, inclusiv în Republica Moldova. Coexistînd cu politica, religia într-o măsură sau alta se politizează. Autonomizarea religiei vizează mai întîi de toate aspectul instituţional şi se exprimă nu atît în separarea religiei de politică cît în separarea bisericii de stat. Aceste două fenomene sînt distincte şi nu coincid. Separîndu-se de stat, biserica devine un actor independent al politicii. Activitatea politică de sine stătătoare a bisericilor contribuie la lărgirea şi aprofundarea relaţiilor mutuale, inclusiv cele de caracter internaţional. Spre deosebire de politică, care se află într-un proces accelerat de globalizare atît în plan cognitiv, al gîndirii politice, cît şi în cel organizaţional, religia, cu predilecţie cea universală, în planul cognitiv, conceptual-moral are un caracter global prin excelenţă. Rolul de element-cheie al vieţii religioase globale revine astăzi nu doar viziunii ca atare, ci şi aprofundării interacţiunii dintre grupurile religioase... [18], iar în scopul participării la soluţionarea problemelor globale se impune unificarea eforturilor reprezentanţilor diferitor religii. Aceste eforturi se exprimă organizaţional în apariţia uniunilor
Page 2 and 3: ▌2 Factorul confesional în rela
Page 94 and 95:
▌94 Factorul confesional în rela
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
▌100 Factorul confesional în rel
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120:
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?