Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌110 Factorul confesional în relaţiile internaţionale ÎNCHEIERE Investigaţiile fundamentale în domeniul politicii externe şi teoriei relaţiilor internaţionale nu pot face abstracţie de profilul matricilor cultural-religioase, abordate ca factori de putere din cadrul sistemului internaţional din perioada postrăzboi rece. Fără a absolutiza efectele care pot fi produse de religie, este evidentă actualitatea circumscrierii factorului confesional în procesele globale ale lumii contemporane. După terminarea războiului rece sistemul internaţional a cunoscut o activizare constantă a componentei cultural religioase. Cert este însă că acest dinamism al binomului cultură-religie nu poate fi cuprins şi evaluat doar ca înlocuitor al antagonismului axiologic bazat pe competiţia nucleară a celor două supraputeri. Începînd cu fundamentarea actelor de politică externă ale unor actori majori sau periferici ai relaţiilor internaţionale şi terminînd cu deschiderea dialogului ecumenic şi promovarea toleranţei confesionale, religia constitue o variabilă importantă de investigaţie şi se include organic în relaţiile politico-economice şi militare contemporane. Religia nu poate fi exceptată în detectarea factorilor de putere ai actorilor internaţionali, cu atît mai mult că activitatea de politică externă a forţelor confesionale a devenit un factor esenţial al vieţii internaţionale, conştientizîndu-şi posibilităţile de influenţă asupra politicii şi comunicării internaţionale. Plus la toate, matricile cultural-religioase pot genera motivaţii şi obiective doctrinare cu niveluri specifice de acţiune. Procesul de penetrare a factorului religios în activitatea multidimensională de comunicare internaţională este în plină desfăşurare, producînd deseori fenomene necunoscute în trecut. Variabila confesională poate contribui, pe de o parte, la animarea paşnică a mişcărilor naţionale, iar pe de alta, devine
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 111 ▌ instrument al naţionalismului sau şovinismului în formele cele mai negative de manifestare, conducînd spre dezvoltarea tendinţelor separatiste şi tensionarea relaţiilor internaţionale. Plasînd accentele analitice pe deosebirile esenţiale dintre civilizaţii şi pe faţeta belicoasă a doctrinelor politico-religioase, S. Huntington consideră că bipolaritatea religioasă va fi înlocuită cu ciocnirea inevitabilă dintre civilizaţii, în cadrul căreia variabila confesională este determinată. Într-adevăr, unele fenomene, cum ar fi „11 septembrie”, au marcat conflictul dintre civilizaţii şi sprijină abordările conflictuale. Nu este mai puţin adevărat însă, că multe zone de risc nu prezintă altceva decît afirmări de identitate culturală în care religia este numai o componentă, alături de limbă, ataşament la un teritoriu, preferinţă pentru una din formaţiunile politice etc. În genere, este dificil de a considera un conflict ca fiind strict sau major religios, cum ar fi cel din Kosovo sau din Cecenia, care sînt mai degrabă războaie de identitate şi de afirmare. „Cortina de catifea” cultural-religioasă postrăzboi rece partajează ţări şi popoare unitare, unde nu sînt prezente semnalele unor conflicte interconfesionale regionale cu şanse mari să genereze într-un război religios mondial. Din această cauză modelul „ciocnirii civilizaţiilor” n-a fost acceptat în mai multe ţări, povocînd numeroase controverse. Astfel, M. Maliţa susţine că civilizaţiile nu se divizează în baza criteriului religios, fiind convins că nici ordoxia, nici conflictele din Balcani şi din Caucaz nu sînt obstacole în calea modernizării şi dorinţei de a intra în ritmul mondial al civilizaţiei. În mişcarea ecumenică ortodoxismul, catolicismul şi protestantismul au foarte multe lucruri în comun care pot să furnizeze o altă bază de solidaritate sufletească [69]. Dacă polonezii sînt în vest pentru că sînt catolici, ei sînt în est pentru că sînt slavi, românii sînt în vest pentru că sînt latini, dar în est sînt, pentru că sînt ortodocşi. Unitatea lumii creştine în secolul XXI a redevenit evidentă: după zece secole de despărţire, faptul de a fi ortodox, catolic,
Page 2 and 3:
▌2 Factorul confesional în rela
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61: ▌60 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101: ▌100 Factorul confesional în rel
Page 120: ▌120 Factorul confesional în rel
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?