Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 59 ▌<br />
ROLUL RELIGIEI ÎN POLITICA<br />
INTERNAŢIONALĂ<br />
La răscrucea secolelor XX şi XXI religiile, în special cele<br />
universale şi-au consolidat poziţiile în cadrul comunităţii<br />
internaţionale. Procesul complex de sporire a influenţei religiei<br />
nu este lipsit de probleme şi se confruntă cu dificultăţi,<br />
perioadele de criză latentă alterîndu-se cu cele de ascensiune.<br />
Chiar dacă unii încearcă să nu observe influenţa în creştere a<br />
religiei, prezenţa confesiunilor, credincioşilor, şi a structurilor în<br />
viaţa omenirii se face tot mai resimţită. Explicaţiile acestui<br />
fenomen sînt diferite şi contradictorii: unii consideră că<br />
ascensiunea este consecinţă a nenorocirilor cumplite provenite<br />
din războaiele sîngeroase şi a temerilor de dispariţie eventuală a<br />
universului în rezultatul diferitor cataclisme. Pentru alţii este<br />
reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu, criza moştenirii spirituale<br />
a Iluminismului şi falimentul ateismului.<br />
Obiectivele de putere ale statelor sînt fundamentate prin<br />
adoptarea deciziilor de către elitele politice conducătoare, iar<br />
religia este utilizată deseori în scopul legitimării şi justificării<br />
actelor de politică externă. Conform realismului politic, politica<br />
conţine o morală universală care este o însuşire a marilor religii,<br />
însă ar fi imoral ca politica puterii legitimată ideologic – religios<br />
„să nu fie gîndită” în termeni de forţă. Chiar de la începuturi<br />
concepţiile politice antice demonstrau legitimitatea divină a<br />
teocraţiilor orientale şi a puterii imperiale. Legile lui Manu<br />
presupuneau că „puterea împăratului provine din profilul<br />
zeităţilor”: teocraţia brahmanilor şi-a asumat prerogativa<br />
protejării şi consultării monarhiei, această castă religioasă<br />
urmînd să familiarizeze suveranul cu ştiinţa politică a gestiunii<br />
statului şi a politicii lui externe. În Artachastra se conţine ideea