Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

More documents

Recommendations

Info

▌50 Factorul confesional în relaţiile internaţionale întregului sistem de activitate spirituală şi al societăţii în ansamblu. În pofida importanţei şi necesităţii ei, cunoaşterea ştiinţifică a fost şi rămîne furnizor de mijloace pentru activitatea umană, inclusiv în domeniul politicului. La etapa actuală politica alcătuieşte nucleul şi centrul de dirijare al societăţii, determină direcţiile principale şi scopurile activităţii umane. În asemenea condiţii religia în principiu nu poate să nu se politizeze. În plus, deseori pe arena politică apar persoane care văd în religie o metodă de luptă ideologică. Acţiunile lui S. Husein şi conceperea de către acesta a războiului din Golful Persic ca „război sfînt în numele lui Alah” nu sînt altceva decît abuz de sentimentul religios în politică. La rîndul ei religia exercită mai multe funcţii sociale, majoritatea dintre ele indirect, prin intermediul sociumului, influenţînd asupra politicii. Funcţiile sociale ale religiei cu impact direct asupra politicii pot fi expuse în următoarea formulă: funcţia de legitimare este exercitată în cazurile cînd religia sprijină sau condamnă puterea, ideile şi acţiunile ei. Oamenii politici deseori recurg la religie ca la o instituţie care susţine valorile general-umane, convertind pentru sine prestigiul ei; funcţia de integrare se exprimă în realizarea potenţialului integrator enorm al religiei. E. Durkheim vede în religie un mijloc de consolidare a societăţii pe contul unităţii dintre individ şi socium [29]. Fiind de caracter cosmopolit şi planetar, aflînduse în afara frontierelor de stat, religia este capabilă să apropie diferite pături şi forţe sociale, popoare şi ţări, sub paravanul credinţei unice se adună oameni diferiţi, inclusiv din punct de vedere politic; funcţia de diferenţiere trasează hotarele prin care se divizează sferele de influenţă ale diferitor religii. Orice entitate poate fi dezmembrată în cîteva părţi de diferite confesiuni, fie un stat teritorial integru, fie un grup social omogen. Din cauza schimbărilor geografice, în ultimul timp religiile au cunoscut evoluţii considerabile. Creştinismul cu cele trei curente ale lui s-a difuzat şi socializat în regiunile cu înaltă
<strong>Valentin</strong> Beniuc, <strong>Victor</strong> Juc 51 ▌ natalitate din America Latină şi Africa, actualmente primele trei ţări catolice în plan numeric fiind Brazilia, Mexic şi Filipine; a două ţară protestantă din lume este Nigeria, iar majoritatea anglicanilor sînt locuitorii din Africa, America şi Oceania. Islamul este religia care de asemenea a avut parte de o puternică diseminare, primele trei ţări musulmane fiind Indonezia, Pakistan şi Bangladesh, urmate de India [30]; funcţia de reprezentare se conţine în exprimarea şi ocrotirea intereselor anumitor grupuri de oameni de către organizaţii religioase, care pretind a fi sau sînt actori politici. Realizarea acestor funcţii de bază condiţionează existenţa unor direcţii de influenţă a religiei asupra politicii, principalele dintre ele fiind: 1) influenţa asupra conştiinţei oamenilor. Consolidarea religiozităţii contribuie la fortificarea moralei sociale şi a ordinii legale. Un individ socializat politic poate ori să participe nemijlocit la evenimentele politice, ori să reacţioneze la acestea în conformitate cu reprezentările sale religioase, impunînd pe cei ce-l înconjoară să ţină cont de dînsul; 2) susţinerea sau contrapunerea ideologică. Propagarea religiei, sistemului ei de valori şi idei poate influenţa atît pozitiv cît şi negativ autorităţile politice. Difuzarea unor idei religioase poate crea conjunctura favorabilă pentru extinderea unei ideologii, contribuind astfel la îndoctrinarea conştiinţei sociale, puterea fiind nevoită să ţină cont de factorul religios în politica internă; 3) activitatea politică a organizaţiilor religioase. Vaticanul este un factor important în relaţiile internaţionale fiind în acelaşi timp, centrul mondial al catolicismului şi statul care participă direct la activitatea OSCE, fiind prezent în agenda de iniţiative a acestei organizaţii; revoluţia din Iran din 1978-1979 şi cucerirea puterii de stat din Afganistan de către talibani în 1996 îşi trag rădăcinile din Islam, schimbînd radical situaţia în Orientul Mijlociu; 4) consolidarea forţelor întru soluţionarea unor probleme globale. Dat fiind că religia acordă atenţie unor probleme globale, cum ar fi menţinerea păcii şi ecologia,
Page 2 and 3: ▌2 Factorul confesional în rela
Page 100 and 101:
▌100 Factorul confesional în rel
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120:
show all

Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?