Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

▌64 Factorul confesional în relaţiile internaţionale
eludeze rangurile inferioare din sistemul internaţional, violenţa
structurală a unor state fiind exprimată şi justificată prin voinţa
de a depăşi structurile inegalitare de putere şi poziţia de putere
inferioară în sistem. Pe această tendinţă de a depăşi periferia
sistemului internaţional se suprapune şi perspectiva culturală,
vorbindu-se de „etnocentrism”, „eurocentrism”, „lumea asiatică”
sau „lumea africană” ca centre de putere culturală, dar şi
politică. Politica la nivel înalt a principalelor poli de putere ai
perioadei postrăzboi rece trebuie conexată şi cu o variabilă
religioasă a sistemului internaţional, dominată de „violenţa
structurală”. Emergenţa factorului religios în statele lumii a
treia, sfidările fundamentaliste, escaladarea conflictelor
interconfesionale din unele state occidentale sînt aspecte care
produc efecte negative, identice cu violenţa armată. Marile
puteri depun eforturi pentru a coagula un nou echilibru de forţă
în perioada postrăzboi rece, însă nu trebuie de subapreciat
puterea crescîndă a unor state care îşi fundamentează politica
externă şi pe discursul religios. Actualmente există relaţia „noi
împotriva lor” între comunităţile care aparţin etniilor şi religiilor
diferite. Eforturile constante ale Occidentului de a promova
democraţia şi liberalismul în calitate de valori universale
provoacă de multe ori reacţii contrare din partea altor spaţii de
cultură şi religie, însă acest antagonism nu trebuie absolutizat.
Paradoxal, însă unele ţări islamice cu regimuri autoritare preiau
treptat unele elemente ale sistemului democratic, iar în
orientarea externă se disting prin antioccidentalism şi din contra,
sînt unele regimuri autoritare, chiar cu tentă de totalitarism, dar
prooccidentale în opţiunea de politică externă. Tensiunile
intercomunitare polarizează în plan religios grupurile socioumane
din diferite spaţii geoculturale. Astfel, China promovează
o politică dură faţă de populaţia budistă din Tibet, iar cînd epoca
bipolarismului ideologic a luat sfîrşit, din cauza problemei
tibetane şi drepturilor omului, conform lui Deng Xiaoping, ar
putea apărea un nou război rece dintre Beijing şi Washington.