Valentin BENIUC, Victor JUC - irim.md

Valentin Beniuc, Victor Juc 29 ▌
suveranilor ereditari şi nu preconiza supunerea decît cu condiţia
că respectă Cuvîntul divin. El considera că bisericile trebuie să
fie autonome, puterile publice să fie legitime şi ambele să
colaboreze. Această colaborare prevedea ca puterea să se pună
în serviciul bisericii, dar în acelaşi timp, acodîndu-i dreptul de
ingerenţă în afacerile ei.
Este de subliniat că cercetătorii contemporani tratează diferit
rolul Reformaţiei sub aspectul relaţiilor dintre politică şi religie.
D.B. Forester exprimă punctul de vedre că acest rol constă în
depolitizarea credinţei. În învăţătura sa Luter susţine că biserica
trebuie să fie nu o instituţie, ci o uniune spirituală iar adresarea
ei către politică îi diminuează adevărata funcţie; în învăţătura lui
J.Calvin persistă ideea că politizarea excesivă a bisericii a
devenit un obstacol în calea exercitării predestinării ei [10]. M.
Barbier din contra, consideră că aceşti oameni creştini
personifică tendinţa către supremaţia absolută a religiei faţă de
politică, către subordonarea politicii faţă de religie [11].
Cazul extrem, de fuziune dintre biserică şi stat a fost crearea
bisericii anglicane. Actul de supremaţie din 1536 transferă
puterile de la papă către rege, „unic şi suprem conducător asupra
pămîntului bisericii din Anglia”. Fiind completat prin actul de
uniformitate din 1558 şi de „Cele 39 articole” din 1563, susmenţionatul
Act a dat naştere bisericii anglicane, cu decorul şi
ierarhia ecleziastică apropiată de catolicism şi cu doctrină
inspirată din protestantism. Aceasta a fost o reuşită a intervenţiei
politicii în domeniul religios: suveranul se află în fruntea
bisericii, iar arhiepiscopului de Canterburgy îi revine direcţia
religioasă.
Datorită faptului că în epoca modernă se produce treptat
schimbarea opţiunii pentru alte idealuri, rolul religiei în viaţa
societăţii a început să se reducă esenţial, apropriindu-se de
situaţia contemporană. Dezvoltarea gîndirii filosofice a
minimalizat funcţia de concepţie despre lume a religiei, cel puţin
în mediul cercurilor intelectuale ale societăţii, dar care profesau