Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox

Sfântul Ioan Maximovici
Gură de Aur au învăţat în şcoli păgâneşti şi mulţi dintre cei mai buni teologi îi cunoşteau
personal şi îndeaproape pe scriitorii păgâni, şi însuşi Sfântul Apostol Pavel, chiar în Sfânta
Scriptură citează din poeţii păgâni. Dar nu tot ce era apusean îi era de folos Rusiei. Apusul îi
aduse, de asemeni, un imens prejudiciu moral. Deoarece ruşii, alături de cunoştinţele
folositoare, au început să accepte ceea ce era străin structurii noastre ortodoxe, credinţei
ortodoxe. Rapid, societatea noastră cultivată s-a îndepărtat de viaţa poporului şi de Biserica
Ortodoxă, în care totul era măsurat de rânduiala Bisericii. Apoi icoana a fost atinsă de
influenţe străine. Au început să pătrundă reprezentări în variaţiuni apusene, care poate că erau
frumoase din punct de vedere artistic, dar le lipsea cu desăvârşire orice sfinţenie: frumoase în
sensul frumuseţii pământene, uneori chiar ademenitoare, dar lipsite de duhovnicie. Acestea nu
mai erau icoane. Era o răstălmăcire, o neînţelegere a icoanei.
Ţelul Societăţii noastre este, în primul rând, să dezvoltăm - în primul rând la
compatrioţii noştri ruşi - înţelegerea icoanei autentice, în al doilea rând, să le sădim dragostea
faţă de această icoană şi dorinţa ca bisericile şi casele noastre să fie înfrumuseţate de icoane
adevărate, iar nu de unele tablouaşe occidentale, care nu ne spun nimic despre adevăr şi
sfinţenie, ci doar sunt plăcute la înfăţişare. Desigur, există icoane pictate corect, din punctul
de vedere al execuţiei. Poţi picta foarte corect sub aspect teoretic dar, în acelaşi timp, prost din
punct de vedere practic. Asta nu înseamnă că, din punctul de vedere al principiilor icoanei,
aceste icoane sunt rele. Şi invers, se poate întâmpla ca icoana să fie pictată frumos, dar
ignorând cu desăvârşire regulile icoanei. Şi una, şi alta sunt dăunătoare. Trebuie să ne
străduim să pictăm icoane care să fie bune şi ca principiu, şi ca metodă, şi ca execuţie. Pentru
aceasta s-a înfiinţat Societatea noastră, ca să ajute populaţia ortodoxă de aici să-şi formeze o
părere corectă asupra picturii bisericeşti, în sensul realizării sfintelor icoane, pentru a fi de
folos, astfel, cauzei Bisericii noastre.
Iată de ce ne-am împotrivit aici anumitor persoane şi tentativei lor de a zugrăvi
biserici, întrucât ele nu au o bună aşezare, nu sunt corect orientate - oricât de bine ar merge
locomotiva [dacă nu e corect orientată,] tot va deraia de pe şine şi se va produce catastrofa.
Tot aşa se întâmplă cu cei care, sub aspect tehnic, poate că sunt buni executanţi, dar aşezarea
lor greşită, concepţiile lor greşite îi conduc pe o cale greşită.
Fie ca Domnul să ne ajute ca Societatea noastră să lucreze cu spor, cu folos pentru
Biserica noastră.
26 ianuarie 1965
Despre talanţi şi pictura de icoane
Domnul a rostit Pilda stăpânului care le-a împărţit talanţi robilor săi, ţinând seamă de
înclinaţiile fiecăruia. După ce trecu câtăva vreme, el le-a cerut socoteală şi i-a răsplătit pe cei
care au câştigat la fel de mult cât au primit. Dar pe acela care n-a făcut nimic şi a adus doar
talantul pe care-l primise, El l-a pedepsit cu asprime. Acel Stăpân este Domnul Dumnezeu,
talanţii sunt darurile Sale, iar robii sunt oamenii. Domnul dă daruri duhovniceşti, le dă şi
oamenilor în parte, le dă şi popoarelor întregi.
Până la venirea lui Hristos, cuvintele lui Dumnezeu i-au fost încredinţate lui Israel.
Când Israel s-a clătinat în credinţă, când Iudeea a început să se prăbuşească, proorocul Baruh,
ucenicul proorocului Ieremia a strigat: Aceasta este cartea poruncilor lui Dumnezeu şi legea
care dăinuieşte în veac; toţi cei ce o ţin vor trăi, iar cei ce au părăsit-o vor pieri, întoarce-te,
Iacove, şi te apucă de ea 71 umblă în strălucirea luminii ei 72 . Nu da altuia mărirea ta şi cele
de folos ţie, celui de alt neam. Fericiţi suntem, Israele, că cele ce îi plac lui Dumnezeu ni s-au
arătat” (Baruh 4, 1-4).
71 în Biblia B.O.R.: „şi te teme de ea”.
72 în Biblia B.O.R.: „umblă prin strălucire în preajma luminii ei”.
112