Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox

Predici şi îndrumări duhovniceşti
În suflet trăiam sentimentul că ne aştepta urcuşul unui munte, ale cărui piscuri aveam
să le atingem abia vineri. De dimineaţa până seara pelerinii trebuiau să petreacă în biserică, la
fel ca în Săptămâna Patimilor.
În aceste ultime zile dinaintea proslăvirii, în cripta de sub catedrală, unde se afla
vlădica, preoţii sosiţi săvârşeau neîncetat panihide, iar credincioşii se spovedeau. Un şir
nesfârşit de închinători evlavioşi se scurgea încontinuu spre criptă. Iar aici, după un obicei
stabilit, se săvârşeau slujbe şi Preasfinţitului Ioan de Tobolsk, strămoşul şi ocrotitorul ceresc
al vlădicăi.
Oamenii aşază icoane pe cavou pentru sfinţire. Unele icoane, aduse din diferite
parohii, sunt pictate anul acesta şi sunt excepţionale ca aspect. Ieromonahul Benedict, sosit de
la mănăstirea Noul Sarov din Texas „împreună cu pelerinii”, le dădea credincioşilor ca
binecuvântare reproduceri pe hârtie după o icoană pictată special pentru ocazia proslăvirii de
Iuri Sidorenko, un pictor iconar trăitor în Alaska. Părintele Victor Potapov, sosit din
Washington cu mai mult de şaizeci de enoriaşi, a adus o icoană a Preasfinţitului Ioan şi
împărţea, de asemeni, copii pe hârtie ale icoanei.
17/30 iunie 1994
La orele 3 după-amiază, într-o sală de pe lângă catedrală, pentru credincioşii sosiţi a
avut loc o prelegere despre vlădica Ioan, ţinută de preotul Aleksandr Krasovski. Am reţinut
cuvintele părintelui Aleksandr - participant la prima cercetare a moaştelor Preasfinţitului Ioan
- despre neobişnuitul sentiment de pace instaurat în suflet la atingerea de moaştele vlădicăi.
Joi seara, la orele 5.40, a avut loc întâmpinarea icoanelor Maicii Domnului Ivirita-
Izvorâtoarea de mir şi a Maicii Domnului din Vladimir, cea refăcută în chip minunat, din
mănăstirea de călugăriţe a Maicii Domnului-Vladimir din San Francisco. La orele 5.45 a fost
adusă icoana Maicii Domnului Kursk-Korennaia. Din biserică în pridvor ies unul după altul,
pentru întâmpinarea întâiului Ierarh al Bisericii Ruse din exil, mitropolitul Vitalie şi peste o
sută de preoţi şi ierarhi. [...]
Către momentul întâmpinării mitropolitului, catedrala, care are o capacitate de peste o
mie de persoane, era plină. Imediat după întâmpinarea întâiului Ierarh a început parastasul -
vecernia cu litia şi utrenia. [...].
Credincioşii au primit, într-adevăr, mare milostivire de la Dumnezeu, având
posibilitatea să se atingă de icoanele Maicii Domnului Kursk-Korennaia, Ivirita-Izvorâtoarea
de mir şi a Maicii Domnului din Vladimir şi să simtă astfel atingerea harului împărăţiei
Cereşti, înalt Preasfinţitul i-a uns pe toţi cu mir de la icoana Ivirită. S-a observat că, în timpul
ceremoniei, icoana a izvorât mir din abundenţă. [...]
O credincioasă venită la ceremonia proslăvirii, O.N. Kulikovskaia-Romanova
povesteşte: „După moartea soţului meu, Tihon Nikolaevici, mi-era foarte greu să aud cântarea
«Cu drepţii odihneşte». Dar când întreaga biserică tună într-un glas «Cu drepţii odihneşte», a
fost prima dată după un an şi jumătate când parcă m-am înviorat, parcă clocoteam, într-atât de
puternică era trăirea mea”. Aici aveai un alt sentiment decât la cântarea condacului la o slujbă
obişnuită pentru morţi.
După citirea Ceasului l, preoţii au coborât în criptă, unde mitropolitul Vitalie sluji litia.
La sfârşitul slujbei - era trecut de ora l noaptea - a fost oferită trapeza. Pelerinii se
împrăştiară să doarmă care pe la hoteluri, care pe la cunoscuţi şi la enoriaşii bisericii.
Bunii enoriaşi oferiră găzduire multor închinători - oameni pe care nu-i cunoscuseră
niciodată până atunci. Pentru aceasta avem mare recunoştinţă faţă de ei şi faţă de Comunitatea
de femei a catedralei, care i-au hrănit, neobosite, pe toţi cei veniţi la vlădica Ioan. Unii
pelerini au dormit în automobilele lor, în jurul catedralei, alţii în microbuze, asemeni fiilor de
demult ai Sfintei Rusii, care îşi petreceau nopţile la porţile bisericilor şi mănăstirilor, în
127