Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox
Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox
Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Sf</strong>ântul <strong>Ioan</strong> <strong>Maximovici</strong><br />
şi a crescut în Ru<strong>si</strong>a, cum din unii sfinţi se năşteau duhovniceşte alţii, cum erau legaţi între ei,<br />
şi toate acestea constituie într-adevăr lanţul de aur al sfinţeniei pământului rus.<br />
Pe toţi aceştia îi prăznuim noi astăzi, pe toţi aceştia pe care e impo<strong>si</strong>bil să-i înşiruim. Îi<br />
vedem pe minunaţii ierarhi care au susţinut ideea rusă prin lucrarea lor păstorească. Vedem<br />
cum pământul rus s-a preamărit nu numai prin faptele de vitejie ale împăraţilor, boierilor,<br />
conducătorilor de arme, dar şi cum pământurile Ru<strong>si</strong>ei, pe măsura maturizării lor, se legau<br />
duhovniceşte între ele prin această sfinţenie. Iată de ce se numea Ru<strong>si</strong>a „<strong>Sf</strong>ânta Ru<strong>si</strong>e”, nu<br />
pentru că n-ar fi avut păcate, că n-ar fi existat nelegiuiri, căci oriunde există oameni au fost şi<br />
vor fi păcate şi nelegiuiri.<br />
O dată cu căderea în păcat a strămoşilor noştri, în lume a pătruns răul, dar nici un rău<br />
nu a reprezentat vreodată idealul în Ru<strong>si</strong>a şi nici măcar nu era îngăduit. Existau fapte rele, dar<br />
după aceea oamenii se căiau. Se căiau chiar şi tâlharii; cei care îşi sfârşeau viaţa la eşafod,<br />
chiar şi aceia, în majoritatea cazurilor, înainte de moarte îşi aduceau aminte de Domnul Iisus<br />
Hristos, se închinau poporului, cerându-şi iertare de crimele prin care au adus ispită în lume şi<br />
le cereau oamenilor să se roage pentru împăcarea sufletelor lor. Aşa era în vechime, şi această<br />
sfinţenie este păstrată şi astăzi de pământul rusesc. Şi îi lăudăm pe toţi sfinţii care prin faptele<br />
lor şi prin întreaga lor viaţă i-au arătat pământului rus pilda acestei sfinţenii.<br />
Iată-i pe <strong>Sf</strong>ântul cneaz Vladimir şi pe fericita cneaghină Olga - iată istoria cnejilor care<br />
au strălucit ca bineplăcuţi ai lui Dumnezeu. De ce Deoarece, cu toate că de demult aveau în<br />
mâinile lor puterea şi stăpâneau mari bogăţii, nu s-au înrobit bogăţiei, nu i s-au făcut<br />
prizonieri. Bogăţia şi puterea le-au folo<strong>si</strong>t ori ca să facă bine, ori ca să le dea altora<br />
po<strong>si</strong>bilitatea să trăiască după poruncile lui Dumnezeu.<br />
Alţi cuvioşi ai lui Dumnezeu se retrăgeau în peşteri, se îndepărtau în codri de netrecut,<br />
în pustiuri, dar acolo deveneau magneţi care îi atrăgeau duhovniceşte pe cei ce căutau să-şi<br />
întărească sufletele. Iar cuvioşii care se ascundeau de lume şi se străduiau să rămână neştiuţi<br />
de nimeni deveneau cunoscuţi şi oamenii alergau la ei. Din negura veacurilor, ei ne luminează<br />
nouă şi vremurilor noastre. Domnul le-a proslăvit faptele, le-a proslăvit sfintele moaşte prin<br />
minuni, şi ei sunt propovăduitori până astăzi întru slava lui Dumnezeu.<br />
Câţi ani a trăit <strong>si</strong>ngur Cuviosul Serghie în inima codrului de nepătruns, unde nu se afla<br />
ţipenie de om, ci numai fiare! Dar până astăzi Lavra <strong>Sf</strong>intei Treimi a Cuviosului Serghie<br />
atrage credincioşi nu numai din toate colţurile Ru<strong>si</strong>ei dar şi din toate marginile şi hotarele<br />
lumii. Şi nu se slăveşte cu nimic altceva decât cu nevoinţa Cuviosului Serghie şi a sfinţilor<br />
care s-au mântuit prin învăţătura lui. Şi acum ea este într-un fel inima pământului rus,<br />
împreună cu prima noastră cetate de scaun, Moscova, care străluceşte nu numai de bogăţii şi<br />
de edificii străvechi, ci şi prin sfinţenia cuvioşilor care s-au nevoit şi ale căror moaşte<br />
odihnesc acolo.<br />
Îi proslăvim astăzi pe toţi cei care, pe diferite meleaguri ale pământului rus, au întărit<br />
creştinismul şi l-au propovăduit celor care încă nu-i cunoşteau. Ru<strong>si</strong>a i-a reunit pe toţi sub un<br />
<strong>si</strong>ngur acoperământ, nu atât prin hotare, cât prin chemarea la sfinţenie lansată de sfinţii care<br />
au strălucit pe pământul ei. Multe nume au intrat în istoria poporului rus. Şi cu toate că la<br />
temelia lui se află poporul slav, în componenţa lui sunt o mulţime de nume [seminţii] diferite<br />
şi nimeni nu era socotit străin din momentul în care primea credinţa creştină. Credinţa<br />
ortodoxă a salvat Ru<strong>si</strong>a. Credinţa ortodoxă a sfinţit-o. Credinţa ortodoxă a întărit-o. Cum se<br />
mântuiau oamenii în vremurile grele ale jugului tătăresc Numai prin credinţa în Dumnezeu.<br />
Şi atunci, în acele vremuri grele, se construiau mai multe biserici, se ridicau mai multe<br />
mănăstiri. Şi în acele vremuri grele oamenii îl chemau întotdeauna mai aprig pe Dumnezeu şi<br />
atunci Ru<strong>si</strong>a învia duhovniceşte.<br />
Încă cu multă vreme înaintea nenorocirilor din zilele noastre au existat şi în afara<br />
hotarelor Ru<strong>si</strong>ei sfinţi care aparţineau poporului rus, care au răsărit în Ru<strong>si</strong>a, dar au strălucit<br />
pe alte tărâmuri. Iată, în Grecia, cine este unul dintre cuvioşii slăviţi ai lui Dumnezeu <strong>Ioan</strong><br />
Rusul, care a fost rob pe vremea lui Petru cel Mare, a trăit printre turci şi s-a arătat atât de tare<br />
în credinţa creştină, încât, văzându-i viaţa cea dreaptă, musulmanii s-au închinat în faţa lui.<br />
46