Sf. Ioan Maximovici, Predici si indrumari ... - Tineretul Ortodox

96
Sfântul Ioan Maximovici
aproape necunoscute. Cel mai complet sinaxar din Rusia a fost alcătuit de arhiepiscopul
Serghie de Vladimir, cuprinzând o mulţime de sfinţi din Răsărit şi din Apus. Oricât de ample
erau în Rusia datele despre sfinţii care au strălucit pe pământul ei, când ruşii au plecat din
patria lor în marele exod 59 , au aflat că în afara Rusiei mai exista o mulţime de sfinţi din alte
ţări, necunoscuţi chiar cercetătorilor scrupuloşi ai vieţilor sfinţilor, după vieţile şi sinaxarele
deţinute de ei.
Chiar şi în ţările apropiate geografic, după duh şi după sânge s-a dovedit că există
sfinţi necunoscuţi în Rusia, care au avut legături nemijlocite cu ea prin faptele şi viaţa lor.
Astfel sunt ucenicii primilor învăţători ai slavilor, Sfinţii Chiril şi Metodie: Făcătorul de
minuni Naum, Preasfinţitul Clement şi alţii, care prin învăţăturile lor au ajutat la traducerea
cărţilor de cult în limba slavonă; Sfinţii Ioan Rusul şi Pahomie, originari din Rusia Mică,
ajunşi prizonieri în secolul al XVIII-lea şi cinstiţi de Biserica Greacă, dar necunoscuţi în
Rusia, cu toate că aparţin cetei sfinţilor ruşi.
De asemeni, în ţările răsăritului există şi în afară de aceştia mulţi alţi nevoitori noi şi
din vechime, rămaşi până azi necunoscuţi în alte locuri, întrucât acele ţări sunt ortodoxe şi
sfinţii sunt proslăviţi de Bisericile Ortodoxe, nu pot fi dubii şi îndoieli cu privire la cinstirea
acelor sfinţi în egală măsură cu sfinţii cunoscuţi deja în Rusia. Alături de locuitorii acelor ţări
- Grecia, Serbo-Cernogorie (Serbia şi Muntenegru), Bulgaria şi România -, toţi ortodocşii
trebuie să-i cheme în ajutor şi să-i cinstească.
Mai complicată s-a dovedit situaţia în Apus. În primele secole, creştinismul a fost
propovăduit aici în multe locuri chiar de apostoli. De-a lungul a multe veacuri, Ortodoxia a
rămas neclintită şi mărturisitorii din răsărit chiar veneau aici pentru a căuta sprijin în timpul
ereziilor (Sfinţii Atanasie şi Maxim Mărturisitorul). Aici au strălucit mulţi mucenici şi
nevoitori, întărind Biserica. Dar, în acelaşi timp, îndepărtarea şi desprinderea Apusului de
singura Biserică Universală a întunecat adevărul şi l-a amestecat cu amăgirea. A fost nevoie
să se stabilească cine anume dintre cei cinstiţi aici ca stâlpi şi luminători ai credinţei îşi merită
cu adevărat numele. Această lucrare nu putea fi lăsată pe seama unor cercetători individuali,
ci constituia o datorie a eparhiei şi aceasta era cea care trebuia să o duca la îndeplinire.
Deciziile Consfătuirilor stareţilor ruşi cu privire la cinstirea sfinţilor din Apus nu reprezintă
defel un act de canonizare a lor, ci o dispoziţie prin care un anumit nevoitor, care a fost cinstit
ca sfânt până la desprinderea Apusului, este cinstit ca sfânt de Biserica Ortodoxă.
Lipsa în Răsărit a cântărilor şi a mărturiilor despre un anumit sfânt nu înseamnă defel
nerecunoaşterea sfinţeniei lui în Răsărit. Căci nici pentru sfinţii cinstiţi în Răsărit, care au
strălucit acolo, nu au fost alcătuite pentru toţi slujbe bisericeşti. Aproape în fiecare zi, în
sinaxar şi în Proloage sunt indicate pomenirile unor sfinţi, nu numai a celor cărora le este
închinată slujba acelei zile, ci şi a altora.
Iar mulţi sfinţi nu au stabilită o zi anume de pomenire, cu toate că sunt amintiţi în
unele slujbe, bunăoară în Slujba sfinţilor care prin post au strălucit, întrucât, oricum, ei sunt
cunoscuţi şi cinstiţi. Căci vieţile mucenicilor, ale asceţilor şi ale altor sfinţi numai lui
Dumnezeu îi sunt cunoscute. Cu toţii sunt proslăviţi împreună în Săptămâna Tuturor Sfinţilor,
aşa cum se spune în sinaxarul acelei zile. Sfinţii rămaşi până astăzi necunoscuţi (sau în
prezent 60 ) în Răsărit, dar cinstiţi între hotarele Apusului, prin viaţa lor pământească aparţin
unor veacuri diferite şi s-au proslăvit pe căi diferite.
Astfel sunt martirii primelor veacuri, asceţii şi arhiereii. Ultimele două cinuri se
contopesc parţial, întrucât mulţi asceţi au devenit, ulterior, episcopi. Cu privire la primii, adică
la martiri, nu se nasc nici un fel de îndoieli. După suferinţele lor pentru Hristos, ei sunt martiri
în aceeaşi măsură ca şi alţi martiri cinstiţi de Biserică, dintre care unii se află trecuţi chiar în
sinaxarele ruseşti verificate; iar astăzi îi amintim numai pentru că sunt necunoscuţi celor mai
mulţi dintre mireni, care se folosesc doar de sinaxarele şi de calendarele prescurtate. Astfel
59 Referire la valurile de emigrări începute după prăbuşirea Imperiului ţarist.
60 Neclaritate: referire ori la sfinţii uitaţi de-a lungul vremurilor, ori la sfinţii necunoscuţi ai zilelor noastre.