Negru pe alb.pdf

CUPRINS
POTOPUL
}n ziua aceea s-au desf[cut toate izvoarele
adâncului, =i jgheaburile cerului s-au deschis.
Facere, cap.7
Negur-amenin\[toare orizonul ]nv[lise,
Iar prin n[du=itul aer vântul ager vâjia,
Dup[ nouri gro=i =i negri soarele-acum asfin\ise,
+i scaldat[-n sânge luna ]n prejma lui r[s[rea.
Iat[ mare ]ntuneric preste univers se las[,
+i grozavul ceresc tunet ]ncepu a bubui,
Tot p[mântul se cl[te=te; marea din matca sa ias[;
Preste lumea vinovat[ n[v[lind a se l[\i.
Bolta cerului se sparge subt a apei greutate,
Ploaia se arunc[ râuri ca pe gura unui scoc,
Sate, târguri =i ora=e, cet[\i, turnuri ]necate,
Se v[d numai când prin nouri ]=i fac fulgerele loc.
Dumnezeu apuc[-n mân[ palo=ul de r[zbunare,
El e mult-]ndur[torul, dar =i drept-judec[tor,
Vrea s[ pedepseasc[ lumea pentru-a sfintei legi calcare,
+i sume\ul om s[ vad[ c[-i un vierme muritor!
Mun\ii, m[gurile nalte sta subt ap[ ]ngropate,
Undele sp[imânt[toare preste ele s-arunca;