Negru pe alb.pdf

72 Constantin Negruzzi
Pe a altuia frumoas[ ]naurit[ har=ea
}ntr-un col\ se vede-un vultur ce-o cruce-n gur[ \inea,
Nu r[mâne ]ndoial[ c[ acel odor bogat
De la domnul Vlad sau Radul, ]n r[zboi a fost luat.
Al\ii cu s[ge\i =i arce au c[ciule t[t[re=ti,
}ns[ cea mai mare parte poart[ cu=me \urc[ne=ti 1 .
De acolo nu departe \[ranii stau aduna\i,
Cu securi, cu l[nci, cu coase =i topoare ]narma\i;
A lor mâneci suflecate, aerul posomorât,
T[cerea lor, toate-arat[ c[ spre r[zboi s-au g[tit.
Pârc[labul mai nainte era cu-ai s[i c[l[re\i,
Având strân=i pre lâng[ dânsul slujba=ii =i târgove\i;
Deci v[zând cum c[ vr[jma=ul cât putea venea spre ei,
Se ]ntoarce =i le zice: — “Iat[ du=manul, fl[c[i!
N[v[li\i la el cu to\ii, voinice=te v[ lupta\i,
|ara =i casele voastre ]n prad[-i s[ nu l[sa\i.
Da\i de tot! s[ n-ave\i mil[ d-un vr[jma= ce ne-au pr[dat,
Care cu foc =i cu sânge urma lui =-au ]nsemnat;
Buciuma\i, =i Doamne-ajut[!” — Cu to\ii strig[:”Amin!
Aide\i fra\i din \ara noastr[ s[ alung[m pre p[gân!” 2
D-abia dobele =i surle semnul b[t[ii vestesc,
1
}n veacul XV când România se cârmuia de prin\ii s[i independen\i, la
]ntâmplare de r[zboi, to\i boierina=ii ce locuiau pe la mo=iile lor erau datori
s[ se o=teasc[ ]mpotriva du=manilor; =i oricare proprietar =i boier aducea cu
dânsul atâ\i oameni de arme, pe cât starea =i puterea sa ]l ierta. Aceast[
româneasc[ pospolit[ alc[tuia un corp stra=nic.
2
|[ranul român cinstit, dar supersti\ios, nu putea crede c[ ungurul care
nu se \ine de tractaturi =i nu poste=te vinerea =i miercurea, nu este p[gân.
Vrând s[ ar[te pe un om necinstit =i ateu, ]l numea papista=, =i aceast[
]nver=unare asupra catolicilor le era ]nsuflat[ de misionarii ierar=iei constantinopolitane,
care de la Consiliul Floren\ii, totdeauna s-au ]ngrijit s[ nu scape
din mân[ aceste \[ri. Zicerea aceasta p[n[ ast[zi ]nc[ este oc[râtoare ]n gura
\[ranului moldovan.