Negru pe alb.pdf

258 Constantin Negruzzi
pre care n-a= schimba-o pe cea mai scump[ antichitate din muzeile
Italiei, pentru c[ jicnicerul Simeon Durac e un b[trân pre atât de
vesel cât =i nesup[r[cios; un fel de Ni=corescu en bien petrecându-
=i zilele, câte i-au mai r[mas s[ tr[iasc[ pe lumea asta, f[r-a se
]ngriji cât de pu\in de ea, f[r[ a se amesteca ]n intrigi, f[r[ a avea
curiozitate. Se mul\[me=te cu pozi\ia lui =i, ca un adev[rat filosof,
nu dore=te s[ aib[ mai mult decât are, adic[ o r[z[=ie ]n \inutul
Cârlig[turii =i o cas[ ]n uli\a B[ib[c[riei, pre care le are date cu
anul, r[z[=ia unui vecin, =i casa unui arhivar de la nu =tiu care
Divan.
Cu cât ]ns[ se-nvoie=te cu posesorul, cu atâta e nemul\[mit de
chirigiu; c[ci acest ]mpiegat public ]i pl[te=te foarte r[u chiria,
sau mai bine zicând, nu i-o pl[te=te nicicum. Bietul meu b[trân ]l
viziteaz[ regulat de dou[ ori pe zi, cerându-=i dreptul; ]n zadar
]ns[. Arhivarul râde =i nu pl[te=te.
— +tii ce, domnule Scripicescu ]i zise el mai d[un[zi, am
venit...
— S[-mi cei chiria Tot aceea =i iar aceea. Doina =tie, doina
cânt[.
— Ba nu; am venit s[ te rog de un lucru.
— A! ]ndat[ ce nu e vorba de bani, sunt gata s[ te-ascult.
— Vezi dumneata, domnule Scripicescu, c[su\a mea-i buni=oar[.
Patru od[i\e, ograd[ bun[ cu gard, chiar la uli\[...
— He! a=a =-a=a. Nu e tocmai comod[. Ferestrele mici, coperemântul
vechi...
— Eu tot sunt un b[trân singur c-un picior ]n groap[, lemn
uscat bun de ars; mi-am luat de seam[ s[ \i-o dau dumitale, c[
z[u m-am s[turat de a tot alerga dup[ plata chiriei. }ncai n-oi
mai avea sup[rare =i b[taie de cap, =-apoi dumneata mi-i pomeni
poate câteodat[.
— Mi-o dai mie casa dumitale
— Dar, =i dac[ vrei, f[ hârtia de d[nuire s-o isc[lesc, =i s[
mergem s-o ]nt[rim la judec[torie.