Negru pe alb.pdf

252 Constantin Negruzzi
Bunul b[trân, slab =i abia ridicat de pe cumplita boal[ care
nu-l cru\ase, =idea pe un jil\ ]n balcon, ]nc[lzindu-=i sl[bitele
m[dul[ri la razele soarelui. Se bucur[ mult când m[ v[zu, =i dup[
cele obicinuite ]ntreb[ri =i r[spunsuri, conversa\ia c[zu fire=te
asupra ]ntâmpl[rilor zilei.
— Vezi, ]mi zise doctorul, privirea nenorocirilor astei frumoase
\[ri, pre care o privesc ca o a doua patrie, nu las[ s[ m[-ns[n[to=ez.
— Dup[ furtun[ vine =i vremea bun[, r[spunsei ]ntrebuin\ând
un proverb a la Sancho Pança, =i voind prin asta a opri \ipetul
sângerândei mele inimi; uite, boala ]nceteaz[, patimile se tâmpesc
=i lini=tea se restatornice=te...
— Sub baionetele str[ine! Eu sunt b[trân; nu voi ajunge s[
v[d aceea ce nu doresc; dar d-ta o vei videa, =i-\i vei aduce aminte
de vorbele mele. Gânde=ti oare c[ se vor mai ]nturna anii ace=ti
trecu\i de pace =i de lini=te
— +i pentru ce nu Ocupa\ia va ]nceta, ]ndat[ ce...
— Ascult[, m[ curm[ doctorul. Ieri dup[ ce am privit din
balcon soarele apuind, seara fiind rece, m-am sculat din jil\ul meu
=i am intrat ]n odaie, unde aprinzând lampa, m-am culcat. Dup[
ce am cetit un capitul din istoria lui Napoleon, a acestui uria= ce
a r[sturnat fa\a lumii, =i pre care l-am urmat ]n arini=urile
Egiptului =i ]n troienele z[pezilor Rusiei, am l[sat cartea =i am
]nchis ochii, dar feluri de gânduri m-au ]ntov[r[=it pe c[p[t[iul
meu. Gândeam la Fran\a, pre care n-am rev[zut-o de jum[tate
de veac, gândeam la Moldavia ]n care ]mi petrecusem ]n lini=te
partea cea mai mare din via\[; gândeam la zguduirea ce se f[cu
]n Europa. Socoteam c[ vremea emancipa\iei popoarelor =i a
na\iilor a sosit; =i apoi urm[rind mahina\iile politicii, videam cu
]ngrijire c[ absolutismul ]ncepe iar a-=i ridica capul, de vreme ce
dreptul celui mai tare tot ]nc[ esist[.
Pe nesim\ite m[ cuprinsese somnul, când un vis fantastic mi
se ar[t[. Mi se p[ru c[ un glas str[in ]mi striga: Scoal[-te! Apoi
m[ f[cui ]n tr[sura mea care mergea atât de r[pide, ]ncât roatele