Negru pe alb.pdf

Negru pe alb
este lini=tit[ =i supus[. Eu, Dumnezeu =tie! cât te iubesc! =i copiii
m[riei-tale sunt frumo=i =i tineri. Judec[ c[ dup[ via\[ este =i
moarte =i c[ m[ria-ta e=ti muritor =i ai s[ dai seam[! Pentru c[,
cu mon[stirile nu se r[scump[r[ sângele, ci mai ales ispite=ti =i ]nfrun\i
pre Dumnezeu, socotind c[ f[când biserici ]l po\i ]mp[ca, =i...
— Muiere nesocotit[! strig[ L[pu=neanul s[rind drept ]n picioare
=i mâna lui, prin deprindere, se r[z[m[ pe junghiul 1 din
cing[toarea sa; dar ]ndat[, st[pânindu-se, se plec[ =i r[dicând pre
Ruxanda de jos:
— Doamna mea! ]i zise, s[ nu-\i mai scape din gur[ astfel de
vorbe nebune, c[, z[u, nu =tiu ce se poate ]ntâmpla. Mul\[me=te
sfântului mare mucenic Dimitrie izvorâtorul de mir, a c[rui hram
se pr[znuie=te la biserica ce noi i-am f[cut la Pâng[ra\i, c[ ne-au
oprit de a face un p[cat, aducându-ne aminte c[ e=ti mama copiilor
no=tri.
— De a= =ti c[ m[ vei omor], nu pot s[ tac. Ieri, când voiam s[
intru, o jupâneas[ cu cinci copii s-au aruncat ]naintea r[dvanului 2
meu =i m-au oprit ar[tându-mi un cap \intuit ]n poarta cur\ii. “Ai
s[ dai seam[, doamn[! ]mi zise, c[ la=i pre b[rbatul t[u s[ ne
taie p[rin\ii, b[rba\ii =i fra\ii... Uit[-te, doamn[, acesta-i b[rbatul
meu, tat[l copiilor acestora, care au r[mas s[raci! Uit[-te!” =i ]mi
ar[ta capul sângeros =i capul se uita la mine grozav! Ah! St[pâne!
de atunci ne]ncetat v[d capul acela =i mi-e tot fric[! Nu pot s[
m[ odihnesc!
— +i ce vrei ]ntreb[ L[pu=neanul zâmbind.
— Vreu s[ nu mai ver=i sânge, s[ ]ncetezi cu omorul, s[ nu
mai v[d capete t[iete, c[ sare inima din mine.
— }\i f[g[duiesc c[ de poimâine nu vei mai vedea, r[spunse
Alexandru-vod[; =i mâine ]\i voi da un leac de fric[.
91
1
Un cu\it a c[ruia mâner se ascundea ]n teac[ =i care slujea spre
]njunghierea du=manului ]nvins. }n Fran\a se numea miséricorde.
2
Un fel de caret[ a=ezat[ pe dricuri.