Negru pe alb.pdf

234 Constantin Negruzzi
Lasciate ogni speranza!
Dar v[d c[ m-am dep[rtat de scopul ce mi-am propus, care
este a-\i ar[ta o descoperire ce am f[cut ]ntr-un str[vechi manuscris,
]n care am cetit urm[toarele:
“N[v[lind noroadele str[ine, au n[p[dit ca l[custele piste
români. Au sem[nat prin clevetiri zavistia pintre ei. Gre=alele
românilor i-au sl[bit. Atunci vr[jma=ii, r[pindu-le prin sil[ drepturile,
le iscodeau vinov[\ii =i ]i munceau cu feluri de cazne. Aceste
obide au adus robia =.c.l., =.c.l.”.
Iat[ ]n câteva rânduri mul\ime de ziceri slavoane!
Eu din aceasta am ]n\[les — pentru care cred c[-mi vor fi
]ndatori\i acei ce se vor ocupa vrodinioar[ cu scrierea unei istorii
a arheologiei românilor — c[ românii adu=i de Traian, p[n[ a nu
veni barbarii preste ei, 1) nu =tiau vinov[\ia; 2) nu erau silnici,
3) nu sufereau obidele =i 4) nu cuno=teau robia =.c.l.
Pe urm[ au venit toate de s-au amestecat pintre noi. Cum s[
le lep[d[m acum +i de am =i voi, oare pute-vom
Vale!
SCRISOAREA XIX
(Ochire retrospectiv[)
CUPRINS
Iunie 1845
Dac[ te-ai ]ntâmplat a fi vreodat[ la apusul soarelui pe dealul
Cet[\uii, ]ntr-o sear[ a lunii lui iunie, dup[ ce ai privit steaua zilei
coborându-se dup[ muntele Pionul, =i dup[ ce treptat razele lui
]ncep a se stinge ]n umbrele nop\ii; ]n acel chiar-oscur priincios
ochiului, spune-mi, ]nturnatu-\-ai viderea de pe culmile ]nvecinate
pline de verdea\[ =i de bucurie asupra ora=ului ce zace la picioarele
tale, beat de vuiet, culcat pe costi=a lui ca s[-=i odihneasc[