Negru pe alb.pdf

Negru pe alb
253
sfârâiau, iar caii spumegau de sudoare. }n fuga ast[ silnic[ am
trecut prin mai multe uli\i, unde n-am ]ntâlnit nici o suflare, de=i
era ziua mare, când deodat[ caii s-au oprit de mul\imea oamenilor
ce ]mpluse curtea unei case mari. M[ trezii atunci ]ntr-o sal[ unde
erau numai boieri cu decora\ii =i ofi\eri cu spalete. }n mijloc v[zui
o femeie nalt[ =i frumoas[ cu ochi =i sprincene negre, cu p[rul
despletit pe spate, goal[ p[n[ la cing[toare, ]ngenuncheat[ =i cu
mâinile legate dinapoi. Lâng[ ea sta un om cu masc[. El \inea un
palo= lat cu care lovea cre=tetul acei nenorocite fiin\i. Privitorii se
uitau la acest martir f[r-a clipi din ochi, f[r-a zice ceva, f[r-a face
vreo mi=care, ]ncât sem[nau a ni=te statuie de cear[. T[cerea era
adânc[. Nu se auzeau decât lovirile de palo= a omului mascat =i
suflarea de agonie ce ie=ea din pieptul frumoasei osândite! La
fiecare lovire un p[râu de sânge purpuriu se rev[rsa pe umerii =i
sânul ei, p[n[ ce ]n sfâr=it ucisa c[zu cu fa\a ]n jos, scaldat[ ]n
sângele s[u.
E bine! ]n cruntele r[zboaie a lui Napoleon, mi s-a ]ntâmplat
s[ v[d feluri de groz[vii; ]n profesia mea de hirurg, am f[cut =i
am v[zut grele =i dureroase opera\ii, niciodat[ ]ns[ nu m-am sim\it
atât de ]nfiorat ca la priveli=tea ce mi s-ar[ta ]n vis. M[ sim\eam
murind, =i nu =tiu cât s-ar fi prelungit co=marul acesta, dac[ o
agita\ie nervoas[ nu m[ de=tepta. Lampa mea se stinsese, =i din\ii
]mi cl[n\[neau ]n gur[ de frig. Abia am putut tinde mâna ca s[
sun. O slug[ veni, aprinse iar[=i lampa =i ie=i; eu ]ns[ nu mai putui
adormi, grozava videnie ]mi sta dinaintea ochilor.
— Ce zici de visul meu m[ ]ntreb[ doctorul sfâr=ind. Nu este
el oare o profe\ie
— Nu =tiu ce este, i-am r[spuns; =tiu atâta c[ ies de la d-ta
mai trist decât cum am intrat.
Viind acas[, m-am apucat s[-\i scriu visul doctorului P... pre
care te rog s[ mi-l t[lm[ce=ti, sau mai bine nu-mi zice nimic ,
c[ci m[ tem s-aud t[lm[cirea lui!