Negru pe alb.pdf

264 Constantin Negruzzi
pre omul acesta, ce a jucat o rol[ ]nsemnat[ ]n patria sa, cu ce
dezgust =i c[in\[ vorbea de politic[, el care mai toat[ via\a =-o
petrecuse ]n intrigile diploma\iei =i ]n zbucium[rile politicei.
— Nu voi s[ v[d jurnale — ]mi zicea el — nu voi s-aud de
gazete, m[ mul\[mesc a fi vesel =i lini=tit. Dup[ ce m[ voi ]nturna
de la b[i (era gata s[ se duc[ la Fran\insbad), o s[ fac din or[=elul
acesta un ermitagiu de odihn[ =i de pl[cere. Acum haidem s[ ne
primbl[m, ad[ogi zâmbind, s[ ]mpr[=tiem seriosul convorbirei
prin viderea frumuse\elor Ocnei.
Era aproape de miezul nop\ii, când dup[ primblare am mântuit
vistul, iar când b[tur[ 12 oare, Vilara nu mai era! O apoplexie
tr[snitoare curmase firul zilelor sale.
Dup[ patru luni trecute, ]nc[ cu groaz[ ]mi aduc aminte de
acest moment! }n adev[r, poate fi ceva mai fioros decât a petrece
cu un om ]n toat[ puterea vie\ii, =i ]n spa\iul de câteva minute a-l
videa mort Sic transit gloria mundi!
Cea ]nt[i datorie a fost s[ vizitez pre boierii moldo-români din
care se compune so\ietatea, =i am avut prilej a cunoa=te c[ fuzia
]ntre munteni =i moldoveni face mari progrese aice, c[ci de=i ]ntrun
col\ de \ar[, ]n T. Ocnei tot se p[streaz[ vechea ospitalitate
român[, ce era odinioar[ proverbial[. Tot ce se mai poate ad[ogi
este c[ b[rba\ii sunt foarte buni, =i femeile foarte amabile. Apoi,
pesemne aerul, sarea, Trotu=ul =.c.l. contribuie a face ca damele
ocneane s[ aib[ cei mai limpezi =i mai uciga=i ochi din toat[ \ara.
Un tân[r vesel =i de duh, rud[ =i prieten al meu, ]mi spunea
c[ el ]=i ]nchipuia ]n naivitatea sa de provin\ial, c[ ]mpoporarea
Târgul-Ocnei se alc[tuia din acei ierta\i de la munci,
pre care guvernul, ]n p[rinteasca sa ]ngrijire, ]i coloniza acolo,
pentru ca având ei totdeauna ]n privire gropile osândei, s[ se
poc[iasc[ =i s[ se fac[ din r[i, buni. Curiozitatea, ori mai bine
zicând p[catul sau norocul lui cel bun ]l ]ndemn[ s[ vie la
Ocn[; dar aici se ]ncurc[ a=a de bine, ]ncât se trezi ]nsurat cu