Negru pe alb.pdf

Negru pe alb
+tii pentru ce — Ba nu. — Ah! trebui s[ \i-o spun.
Destul e de când chin ]n sufletu-mi adun!
}n inim[-mi s-a-nfipt un ghimpe veninos,
+i p[timesc, =i v[d, =i simt c[ sunt gelos!
Când ]mi ]nchipuiesc c[ numai Dumnezeu
Fu-n stare a crea un suflet ca al t[u,
Când =tiu c[ n-a mai fost nici poate a mai fi
Ca tine pe p[mânt s[ poat[ a iubi,
M[ tem de orice om se-ntâmpl[ de-ntâlnesc
S[ nu-\i zic[ cumva cuvântul: te iubesc!
Cunosc c[ m[ iube=ti, o v[d ne]ncetat,
Dar oare n-ai avut vrun alt amorezat
Noaptea când toate dorm, vrodat[ n-ai gândit
La altul careva ce iar[=i te-a iubit
Când luna str[lucind s[lteaz[ pintre nori,
+-un grier r[gu=at cânt[ ascuns prin flori,
Nu-\i la=i capul ades plecat pe mâna ta,
+-aminte nu-\i aduci atunci de cineva
Vrun ideal prin somn, spune-mi, nu ai visat,
+i dup[ acel vis cumva n-ai suspinat
Tu-mi zici c[ m[ iube=ti c-un dulce blând surâs,
Dar oare-acest cuvânt la altul nu l-ai zis
+tiu c[ nu pot tr[i f[r[ al t[u amor,
Dar sunt gelos, gelos! =i simt c[ o s[ mor!
1839, mai.
135