Negru pe alb.pdf

32 Constantin Negruzzi
— O! noi ne cunoa=tem, am r[spuns zâmbind cu sil[ c[tr[
rus.— Bonjur, mon cher; te =tiam la Hotin.
— Ieri numai am venit, =i mâine m[ duc.
— Cum! a=a digrab[ ne la=i am adaos ]ncre\ând fruntea =i
r[dicând sprincenele, ca s[-mi dau un aer mâhnit.
— Slujba o cere. Slujba milit[reasc[ are mai multe nepl[ceri
decât mul\[miri.
— +i mai vârtos ]n vreme de r[zboi. Pururea ]n buza tunului,
sili\i a bivuaca sub un cort care nu v[ poate ap[ra de nestatornicia
v[zduhului, meni\i poate a muri departe de ai vo=tri, f[r[ alt[
petrecere decât ceaiul =i stosul...
— A! r[zboiul e cea mai mare pl[cere a vitejilor, urm[ el cu
un aer fanfaronic, dar pacea, pacea e nesuferit[. A =edea f[r[ treab[
]ntr-o cetate, ]n tov[r[=ia unui b[trân comandant plin de reumatismuri
=i de decora\ii...
— V-a\i afundat ]n strategie, domnilor, zis[ doamna B., =i nu
lua\i seama c[ alerg[torii au s[ plece.
Ofi\erul ne l[s[.
— De mult venise l[ncerul acesta am ]ntrebat.
— N-aibi nici o grij[, ]mi r[spunse doamna B., râzând; ]mi
vorbea de fortifica\iile cet[\ii Hotinului. Nu =tii ]ns[ cât m-a
mul\[mit ]ntâlnirea voastr[. F[ceam o compara\ie ]ntre voi când
vorbea\i; tu atât de negru, el atât de alb; era un contrast de
minune.
— V[d c[ compara\ia nu-mi era ]n favor.
— Oh! e=ti nesuferit. Taci. Iat[ domnul R., unul din judec[torii
câmpului (juges de camp).
Domnul R. ne spuse c[ se va da semnalul alerg[rii, ]ndat[ ce
se vor cânt[ri concuren\ii.
— Cum am ]ntrebat.
— To\i se cânt[resc cu acel ce se socoate a fi mai greu =i celor
mai u=ori li se pune plumb pe =ea, p[n[ ce sunt to\i deopotriv[
grei.