DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

More documents

Recommendations

Info

ZONĂ EROGENĂ presiunea cerebrală, modifică ritmul cardiac şi pe cel respirator, duce la tulburări digestive şi, după unii, ar fi o cauză a arteriosclerozei. Pe plan psihic, efectele sale se fac simţite prin scăderea puterii de concentrare şi de atenţie: la funcţionarii de birou supuşi unor zgomote discontinui, erorile sunt cu 37% mai numeroase decât de obicei. Chiar şi la muncitorii manuali scade randamentul (cu 33% începând cu cea de a patra oră de muncă, într-o uzină în care funcţionează un ciocan pneumatic). După G. Friedmann, zgomotul provoacă, de asemenea, nelinişte şi tristeţe; el este o cauză de astenie. Nu toate zgomotele sunt nocive; unele dintre ele sunt chiar utile (unele sunete ritmate şi de slabă intensitate facilitează executarea operaţiilor de muncă). Nocive sunt zgomotele discontinui, neregulate, intense sau greu de localizat, datorate manipulării de maşini şi aparate (motocicletă, aparate de radio sau televiziune). Zgomotul ameninţă sănătatea publică şi, în Franţa, duce la pierderea a 200 milioane de ore de muncă pe plan naţional, adică mai mult decât pierderile pricinuite de totalitatea bolilor sociale. Potrivit datelor Casei naţionale de asigurări în caz de boală (1988), s-au identificat 1 269 afecţiuni provocate de zgomot. Cât despre costul economic şi social al daunelor provocate de sonoritatea nocivă (accidente de muncă', retardări şcolare sau depreciere financiară a proprietăţilor), acesta a fost evaluat, în 1983, la aproximativ 100 miliarde de franci. ZONĂ EROGENĂ, parte a corpului a cărei stimulare determină o plăcere sexuală. Aproape întreaga suprafaţă corporală este susceptibilă de a deveni erogenă, dar unele regiuni sunt erogene prin excelenţă: gura, sânii, părţile genitale şi zona anală. Aceasta se datorează faptului că sexualitatea, diferenţiindu-se lent de o tensiune difuză, prezentă încă de la naştere, se localizează, în cursul creşterii, mai întâi la gură, apoi la anus, pentru ca în final să se ataşeze organelor genitale. ZOOFOBIE, frică de animale. Această fobie este adesea vestigiul angoaselor infantile. Persistenţa zoofobiei la vârsta adultă constituie, de obicei, o manifestare nevrotică. în acest caz animalele sunt alibiul care permite unei angoase intense (datorate, în general, refulării impulsiilor sexuale şi agresive) să se exprime. ZOOPSIE, halucinaţie vizuală în care bolnavul vede fiare, în general hidoase sau periculoase (şerpi, păianjeni...), care îl îngrozesc. Zoopsia este frecventă mai ales în alcoolismul cronic. Bolnavul, care îşi trăieşte cu ochii deschişi coşmarul, aleargă după aceste animale ca să le prindă sau fuge de ele înspăimântat, uneori încercând chiar să sară pe fereastră spre a scăpa de ele. ZdRGd (Beniamin), psiholog român (Răstoci, jud. Sălaj, 1916 - Cluj- Napoca, 1980). Licenţa şi-a luat-o la Cluj (1939), iar doctoratul 1-a obţinut cu o teză din domeniul zoopsihologiei (1946). Timp de patru decenii a fost cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. Cercetări în special în domeniul factorilor procesului învăţării. Scrieri: Acţiune şi motivaţie (1968); Riscul - factor motivaţional (1969); Determinismul psihologic (197 \);Psihologia succesului şi a eşecului (1972); Aptitudinile (1972), în colaborare cu Al. Roşea; Explorarea şi formarea personalităţii sub aspect afectiv-motivaţional (\919). ZVON, ştire plauzibilă dar necontrolată, legată de actualitate, care se propagă oral. Zvonul, spune sociologul american T. Shibutani (1966), ia naştere din discuţiile între persoane neinformate care încearcă să explice un eveniment ambiguu, susceptibil de a avea importanţă. Există, însă, şi zvonuri cu totul neîntemeiate. ZVON Zvonul se alimentează din prejudecăţi, din frică şi din nelinişti latente (J. Delumeau, 1978). El nu are viaţă decât din cauză că publicul care îl receptează şi îl propagă este de fapt principalul său artizan (J. N. Kapferer, 1987). Zvonul a făcut obiectul a numeroase cercetări experimentale din partea unor psihologi: F.C. Bartlett (1940), G. W. Allport şi Leo Postman (1945,1947). Aceştia din urmă au demonstrat că zvonul se caracterizează prin trei tendinţe: 1) reducţia (cu cât zvonul se propagă mai mult, cu atât el devine mai scurt, mai concis, mai uşor de transmis); 2) accentuarea (detaliile reţinute sunt potenţate afectiv); 3) asimilarea (elementele conservate sunt reorganizate spre a forma un tot coerent, simplu, logic). Alterările zvonurilor depind de factori afectivi (dorinţe, temeri) şi psihosociali (apartenenţa la un anumit grup), pe când difuzarea zvonurilor se supune legii lui G. T. Fechner'. Cercetările lui S. C. Dodd (1952) au demonstrat, într-adevăr, că numărul (Q) de persoane la care ajunge un mesaj variază proporţional cu logaritmul numărului (P) populaţiei în care zvonul a fost difuzat (stimularea pe individ rămânând constată): Q = a log P. Scala zgomotelor (în decibeli)
LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUT: Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema Larousse - Dicţionar de psihiatrie Larousse - Dicţionar de psihanaliză Larousse - Dicţionar de filosofie Larousse - Dicţionar de sociologie Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană Larousse - Dicţionarul spaţiului Jacques Derrida - Diseminarea Brice Parain - Logosul platonician Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral Matila Ghyka - Filosofia şi mistica numărului Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană Patricia Hidiroglu - Apa divină Franţois Brune - Hristos şi Karma Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor Georges Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor Rudolf Steiner - Mistica. Gând uman, gând cosmic Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca Rudolf Steiner - Omul suprasensibil în concepţia antroposofică Rudolf Steiner - Creştinismul esoteric Jeanne Guesne - Corpul spiritual Marc de Smedt - Tehnici de meditaţie Platon - Dialoguri (tiraj nou) Aristotel - Organon (voi. I) Aristotel - Organon (voi. II) Aristotel - Poetica Gaston Berger - Tratat practic de cunoaştere a omului Francis Macnab - Dorinţa sexuală Alfred Adler - Cunoaşterea omului Alfred Binet - Sufletul şi corpul Alfred Binet - Dedublarea personalităţii şi inconştientul Th. Ribot - Voinţa şi patologia ei Th. Ribot - Logica sentimentelor Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung Leonard Gavriliu - Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 47.500 lei 46.900 lei 24.900 lei 32.900 lei 10.500 lei 24.900 lei 22.500 lei 32.000 lei 26.900 lei 19.900 lei 14.900 lei 27.900 lei 17.900 lei 16.900 lei 17.000 lei 26.900 lei 24.900 lei 14.900 lei 16.900 lei 18.900 lei 19.900 lei 18.900 lei 22.900 lei 32.900 lei 26.900 lei 43.000 lei 32.000 lei 14.900 lei 11.900 lei 28.900 lei 7.000 lei 24.900 lei 11.900 lei 7.000 lei 22.900 lei 19.900 lei 14.900 lei
Page 1 and 2:
Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: V
Page 3 and 4:
prezentării nici unui psiholog rom
Page 5 and 6:
ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CRO
Page 7 and 8:
ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de exci
Page 9 and 10:
AFIŞ fundamentală a vieţii menta
Page 11 and 12:
ALEXANDER persoanele care mor într
Page 13 and 14:
AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ, stare
Page 15 and 16:
ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. L
Page 17 and 18:
ARSENI psihic-creicr, a aprofundat
Page 19 and 20:
stc. de la indiferentă mită intcn
Page 21 and 22:
BARAJ BARAJ. Pentru a măsura capac
Page 23 and 24:
BOALA LUI ALZHEIMER Profund influen
Page 25 and 26:
C.A.M.P.S. probleme şi înţeleger
Page 27 and 28:
CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CAS
Page 29 and 30:
CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi
Page 31 and 32:
COMPORTAMENT nerezolvare pot să de
Page 33 and 34:
CONSERVARE CONSERVARE. în teoria o
Page 35 and 36:
corelaţie indicele care exprimă g
Page 37 and 38:
CVARTILARE repartizarea normală a
Page 39 and 40:
DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a
Page 41 and 42:
DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezu
Page 43 and 44:
DISOCIERE DISOCIERE, ruptură de ar
Page 45 and 46:
DUBLA LEGĂTURA efort. Se înţeleg
Page 47 and 48:
EGO Sentimentul efortului precedă
Page 49 and 50:
EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn r
Page 51 and 52:
ETER ETER, lichid volatil obţinut
Page 53 and 54:
FREUD (SIGMUND) trad. fr. 1949). Ma
Page 55 and 56:
Sub influenţa educaţiei, fiinţa
Page 57 and 58:
HOSPITALISM Personalitatea nevrotic
Page 59 and 60: JUCĂRIE serveşte de ghid şi even
Page 61 and 62: LIMFATIC persoană de către celăl
Page 63 and 64: MĂSURA utilizată de spovedania re
Page 65 and 66: MENOPAUZĂ ascultă decât de legil
Page 67 and 68: MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. E
Page 69 and 70: NEVROZA DE ABANDON subiectul este
Page 71 and 72: OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON,
Page 73 and 74: PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţi
Page 75 and 76: PERLABORARE nu există decât dungi
Page 77 and 78: PLĂCERE este util să se recurgă
Page 79 and 80: PSIHOMETRIE important pentru om nu
Page 81 and 82: RĂSUNET inversează, trecând de l
Page 83 and 84: REFLEX PSIHOGALVANIC REFLEX PSIHOGA
Page 85 and 86: RORSCHACH ROUSSEAU aşteptată de l
Page 87 and 88: SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE, organizare
Page 89 and 90: SEMN Unele afecţiuni somatice sunt
Page 91 and 92: SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE E
Page 93 and 94: STADIU ORAL luna a şasea, oglinda
Page 95 and 96: STRUCTURA dureroase, cum ar fi team
Page 97 and 98: ŞOMAJ ŞARJĂ DE MUNCĂ, cheltuial
Page 99 and 100: TENDINŢA DE REPETIŢIE TERAPIE FAM
Page 101 and 102: TEST întreţinută de variaţiile
Page 103 and 104: TOOORAN domenii (biologie, psiholog
Page 105 and 106: TRICOTILOMANIE trebuinţă organic
Page 107 and 108: VERBIGERAŢ1E nemaipomenite, se ent
Page 109: WINNICOTT la spitalul psihatric Bel
show all

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?