DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

ETER
ETER, lichid volatil obţinut prin
acţiunea acidului sulfuric asupra
alcoolului etilic, de unde şi numele
de eter etilic.
Utilizarea eterului ca euforizant a fost
odinioară foarte răspândită, mai ales în
Irlanda. Azi această toxicomanie este mai
rară, deşi în clară progresie. Beţia eterică
.se manifestă prin veselie, excitaţie motorie,
stări de extaz, agresivitate. Uneori se
adaugă o senzaţie de imponderabilitate. în
eterismul subacut poate să apară un delir
halucinator, asemănător cu acela din delirium
tremens*. Tratamentul eteromaniei
nu provoacă manifestări prea neplăcute.
->• DROG.
ETNOCENTRISM, atitudine a
spiritului, universal răspândită,
care constă în raportarea tuturor
fenomenelor sociale la acelea care
ne sunt familiare, deoarece sunt
proprii grupului de care aparţinem.
în mod inconştient, tipul uman propriu
societăţii căreia aparţinem ne serveşte
drept referinţă în a-i judeca pe alţii. Indivizii
al căror comportament depăşeşte
anumite limite par suspecţi (îi tratăm ca
pe nişte marginali, smintiţi, situaţi în afara
legii) sau, dacă vin din alte orizonturi,
provoacă uimire, ba chiar pot fi consideraţi
extraterestri (cazul primilor albi
sosiţi în Africa neagră). Unele populaţii
de indieni din America îşi manifestă etnocentrismul
numindu-se Reshe („oameni
adevăraţi").
ETNOPSIHIATRIE, studiu şi tratament
al maladiilor mentale in
funcţie de grupurile etnice sau
culturale cărora le aparţin subiecţii.
Principalii promotori ai etnopsihiatriei
sunt George Devereux', H. Ellenberger şi
T. Nathan.
ETOLOGIE, ştiinţa moravurilor.
Etologia este o ramură a psihologiei
animale*. Ea studiază comportamentul
animalelor în mediul lor natural sau în
condiţii foarte apropiate de acesta. Fiecare
specie are propria sa lume (Umwelt, după
J. von Uexkiill), pe care trebuie să o cunoşti
pentru a înţelege conduitele animale.
Ochiul broaştei nu percepe decât contururile
mobile şi ansamblurile luminoase
schimbătoare, ceea ce reduce lumea vizuală
a batracianului la anumite obiecte în mişcare:
o broască va sări să înghită o frunzuliţă
care planează, dar va muri de foame
pe un covor de muşte moarte.
Fiecare specie decupează din lumea
care o înconjoară o fracţiune semnificativă,
determinată de organizarea sa
senzorială. în aceeaşi ordine de idei, vom
spune că leopardul în cuşcă pare neinteligent,
incapabil să rezolve o problemă
de simplu ocol* pentru a ajunge la momeală,
deoarece lumea artificială în care a
fost plasat nu are pentru dânsul nici o
semnificaţie. în natură, dimpotrivă, unde
orice lucru poartă un sens, el se dovedeşte
capabil să facă ocoluri considerabile pentru
a-şi captura prada.
Domeniul etologiei s-a extins şi la
moravurile umane. Psihologia modernă nu
mai ia în considerare omul izolat ca obiect
de studiu, ci îl replasează în mediul său şi
ţine seama de toate faptele psihologice
(percepţie, comunicare, învăţare etc.) din
unghi psihosocial. -» LORENZ.
EU, persoană conştientă şi afirmată.
Conştiinţa unităţii personale se edifică
o dată cu creşterea. La sfârşitul primului
trimestru de viaţă, noul-născut îşi foloseşte
mâinile pentru a explora lumea exterioară
şi propriul corp, pe care începe să-1 descopere,
în felul acesta se stabileşte o primă
distincţie între Eu şi non-Eu, distincţie pe
care înţărcarea o va face şi mai evidentă.
Spre vârsta de doi ani, dacă este aşezat în
faţa unei oglinzi, el îşi surâde fără a înţelege
că este vorba de el însuşi. Numai
peste un an el începe a se servi de pronumele
eu sau mine şi să se opună semenului
din simpla plăcere de a-şi afirma personalitatea.
Mai târziu, Eul continuă să se
elaboreze sub dubla influenţă a maturizării*
şi a condiţiilor socioculturale şi
afective.
în terminologia psihanalitică, „Eul"
(traducerea lui das Ich din germană)
desemnează sediul şi ansamblul motivaţiilor
şi actelor unui individ care condiţionează
adaptarea sa la realitate, îi satisfac
trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate
unor dorinţe incompatibile. în actele vieţii
curente, această funcţie se exercită pe
planurile conştient (procese intelectuale)
şi inconştient (punând în joc mecanismele
de apărare).
Eul nevrotic este slab; el este incapabil
să rezolve conflictele interioare ale persoanei
(cerinţe impulsionale opuse conştiinţei
morale sau realităţii), ceea ce îl
angoasează şi îl face să adopte tot felul de
comportamente paradoxale (rituri obsesionale,
sinucidere etc).
EUGENIE sau EUGEN ISM, metodă
derivată din studiul eredităţii, care
are drept scop ameliorarea speciei
B. Russell (1929) distinge două forme
de eugenie: una pozitivă, care constă în a
favoriza dezvoltarea „viţelor bune", alta
negativă, care vizează descurajarea proliferării
„viţelor rele". La începutul anilor
1980, în Statele Unite, din iniţiativa lui
M.R. Graham, a fost creată o bancă de
spermă a laureaţilor cu Premiul Nobel, iar
femei „supradotate" au fost inseminate cu
spermatozoizi proveniţi de la savanţi
eminenţi (A. Coriat, 1987). Ca să împiedice
reproducerea unor subiecţi cu tare
ereditare, unele ţări preconizează nu numai
contracepţia şi avortul terapeutic, ci şi
sterilizarea. în China, de exemplu, care în
1987 număra 4,4 milioane de handicapaţi
din naştere, s-a elaborat o lege asuprii
eugenismului, în intenţia de a reduce
numărul acestor infirmi şi a se „ridica
nivelul calitativ al naţiunii chineze''. Dacă
sfaturile eugenice sunt utile, sterilizarea
este discutabilă, întrucât comportă pericolul
de a fi impusă în mod autoritar şi
extinsă la grupuri întregi de indivizi
socotiţi „devianţi".
EU IDEAL, perfecţiune a Eului.
Freud atribuie psihanalizei un plan bine
definit: „să faciliteze Eului cucerirea progresivă
a Sinelui". Trecerea de la Sine' la
Eu se face pe două căi diferite. Prima este
directă, pe când cea de a doua trece prin
Eul ideal care, în parte, constituie o „formaţiune
reacţională împotriva proceselor
instructive ale Sinelui". După D. Lagache,
Eul ideal se poate defini ca un ideal de
atotputernicie personală, de invulnerabilitate,
rezultat din narcisismul primar al
copilului.
121